Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agentii internationale de rating, a imbunatatit, la 30 octombrie 2002, calificativele acordate Romaniei privind onorarea datoriilor in valuta si moneda locala la „BB-” (BB minus) si „BB”, de la „B+” si respectiv „BB-„. Motivul invocat de Fitch Ratings pentru aceasta crestere a ratingurilor Romaniei a fost cel al cresterii performatelor economiei, reflectate prin indicatori macroeconomici mai buni decat in trecut, imbunatatirea accesului investitorilor pe piata obligatiunilor si cresterea rezervelor internationale detinute de Banca Nationala Romaniei. De notat si faptul ca cea mai mare parte a tarilor din Europa Centrala si de Est care aspira la intrarea in UE detin calificative cuprinse intre AA si BBB-, fapt ce le incadreaza in clasele de risc „investitionale” (adica, acele clase care prezinta siguranta pentru investitori), spre deosebire de clasele speculative, BB, B, CCC, CC si C, ce prezinta un grad mai mare de risc.
O data cu modificarea in sens pozitiv a ratingului Romaniei au fost imbunatatite si calificativele unor banci romanesti. Astfel, Banca Comerciala Romana (BCR), Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si UniCredit Romania (fosta Demirbank Romania) au urcat de la „B+” la „BB-” pentru datoria pe termen lung. Pentru obligatiile pe termen scurt, cele trei banci isi pastreaza calificativul „B”, iar ratingul pentru „sprijinul pe care fiecare dintre cele trei banci l-ar putea primi de la autoritatea lor tutelara (Societe Generale in cazul BRD, UniCredito pentru UniCredit Romania, respectiv statul roman in cazul BCR), in situatia in care s-ar ivi anumite probleme (criza de lichiditati) ramane si el nemodificat. Perspectiva unei noi imbunatatiri a ratingului celor trei banci in urmatoarele doua-trei luni este destul de mica acum, dar o noua modificare in sens pozitiv a ratingului Romaniei ar conduce si la o crestere a calificativelor celor trei banci romanesti luate in considerare de Fitch Ratings. Ratingul unui agent economic dintr-o anumita tara este puternic influentat de ratingul tarii respective, el neputand fi, in general, mai mare decat cel primit de aceasta. „Daca am fi in Franta, BCR ar putea fi catalogata in clasa de rating AA sau A la capitolul onorarea obligatiilor de plata pe termen lung”, declara unul dintre bancherii romani. In prezent, BCR si UniCredit Romania au primit la capitolul putere financiara calificativul „D”.
Exista si un rating acordat de BNR: un numar intre unu si cinci, unde unu reprezinta ratingul unei banci viabile sub toate aspectele, avand in general acest calificativ la toate cele cinci elemente ce sunt luate in calcul la construirea ratingului (adecvarea capitalului, calitatea activelor, management, profitabilitate, lichiditate), iar cinci reprezinta calificativul unei banci cu performante deficitare, cu practici de administrare a riscurilor total inadecvate, ce necesita primirea unui ajutor din exterior pentru a putea sa se mentina pe linia de plutire. BCR si BRD, cele mai mari banci din sistem, sunt incadrate, conform BNR, in grupa de rating doi. La fel si alte doua banci ceva mai mici: Banca Transilvania si West Bank Sanpaolo IMI. La inceputul lui 2002, majoritatea bancilor din sistem (50,5%) erau cotate cu rating 2, acoperind 70% din totalul activelor bancare si 68,8% din totalul surselor atrase si imprumutate, fata de sfarsitul anului anterior ponderea bancilor cu rating 1 si 2 crescand cu 12,1 %.
Calificativele unor banci romanesti
Rating Fitch Rating BNR
Datorii pe termen Puterea
scurt lung financiara
BCR B BB- D 2
BRD B BB- – 2
ING* F1+ AA- – –
Banca Transilvania – – – 2
West Bank Sanpaolo IMI – – – 2
Unicredit Romania B BB- D –
Raiffeisen Bank Romania – – E+ –
*) ratingul bancii mama (din Olanda)
Ratingul la depozitele bancare pe termen lung
AAA – excelent grad de siguranta
AA – foarte bun grad de siguranta
A – bun grad de siguranta
BBB – grad mediu de siguranta
BB – grad satisfacator de siguranta
B – grad slab de siguranta
CCC – grad foarte slab de siguranta
CC – probleme la onorarea platilor cauzate de retragerea unor depozite
C – banci cu probleme si cu slaba capacitate de refacere
DDD, DD, D – calificative pentru datoriile unor banci aflate in reorganizare sau lichidare.
Ratingul la depozitele pe termen scurt
F-1 – grad foarte mare de siguranta
F-2 – grad mare de siguranta Foarte buna capacitate de onorare a obligatiilor referitoare
F-3 – grad satisfacator de siguranta. Buna capacitate de onorare a obligatiilor referitoare
B – modificari ale mediului de afaceri pot afecta capacitatea bancii de a-si onora obligatiile
C- posibilitate mare de a intra in incapacitate de plata
D – incapacitate de plata
Ratingul cu privire la puterea financiara a bancii
A – banci foarte puternice, cu putere financiara deosebita ce opereaza intr-un mediu economic si financiar stabil, cu evolutie predictibila.
B – banci puternice, cu putere financiara remarcabila ce opereaza intr-un mediu economic si financiar stabil.
C – banci cu putere financiara medie, ce evolueaza intr-un mediu financiar stabil sau cu putere financiara remarcabila ce opereaza intr-un mediu economic si financiar mai putin stabil.
D – banci cu putere financiara modesta, care au nevoie ocazional de sprijin din exterior. Asemenea banci au putere financiara limitata fie din cauza unor deficiente de ordin financiar, fie din cauza unui mediu economic instabil.
E – foarte modesta putere financiara. Aceste banci au nevoie deseori de sprijin extern.
Opereaza in general in medii economice ce manifesta o puternica instabilitate.
Produsul saptamanii: credit raiffeisen
Facillitati oferite: HHH
Accesibilitate: HHHH
Costuri: HHHHH
Creditul pentru nevoi personale nenominalizate oferit de Raiffeisen Bank este unul dintre cele mai interesante de pe piata in acest moment. Costurile mici, 9,5% la euro si 34% la lei, la care trebuie adaugat comisionul de gestiune de 3% ii confera atractivitatea de care pomeneam. Printre facilitati putem mentiona valoarea creditului ce poate urca pana la 3.000 de euro, precum si durata pe care poate fi contractat: maximum trei ani. Printre minusuri, la capitolul accesibilitate, putem mentiona faptul ca este destinat doar persoanelor cu varsta intre 18 si 54 de ani, iar la capitolul facilitati, faptul ca rata trebuie sa nu fie mai mare de 40% din veniturile nete lunare; e necesara constituirea unui depozit la termen pe o luna (depozit de buna intelegere) cu capitalizarea dobanzii (mentinut pe intreaga perioada de creditare) in valoare de minimum 20% din suma cu care e creditat solicitantul. La minusuri putem remarca si numarul mare de acte necesare: adeverinta de salariu, cea mai recenta chitanta de plata a utilitatilor si a telefonului, carte de munca etc.r
Declaratia saptamaniir
r
„Intrarea noastra pe piata romaneasca ar putea sa se realizeze prin deschiderea unei sucursale. Numele de OTP este destul de cunoscut pe piata romaneasca pentru a atrage clientii. O decizie finala in acest sens ar putea fi luata la inceputul lui 2003”, a declarat recent directorul general al OTP Bank Rt., domnul Sandor Csanyi. Declaratia survine la aproximativ o luna dupa ce oferta de preluare a BCR, inaintata de consortiul format din banca ungara OTP si cea germana HVB, a fost respinsa de autoritatile romane. Anterior, Sandor Csanyi declara ca OTP ar putea fi interesata si de preluarea unei alte banci romanesti, printre canditate numarandu-se Banca Transilvania, Banca Carpatica sau Banca Ion tiriac. OTP este a treia banca din Ungaria dupa valoarea depozitelor si a realizat incontinuu profit, de noua ani. Ea a cumparat recent o banca slovaca si este interesata de preluarea Postabank, a doua banca din Ungaria ca marime. Andrzej Nowaczek, analist la Credit Suisse First Boston in Londra, spune ca „ridicarea de la zero a unei retele bancare intr-o tara straina este metoda cea mai putin recomandata de reinvestire a cpitalului excedentar. Pentru OTP insa, acesta este probabil singurul mod de a patrunde pe piata bancara romaneasca. Riscurile sunt insa mult mai mari decat posibilele beneficii. Eu as prefera in locul lor o extindere pe piata ungara.”
