Fitch a luat hotărârea de a plasa ratingul SUA sub supraveghere cu implicaţii negative, o măsură care precede retrogradarea propriu-zisă. Agenţia a adăugat că se aşteaptă să încheie procedura de revizuire în următoarele şase luni.
Potrivit agenţiei de evaluare ‘negocierile prelungite cu privire la plafonul datoriei subminează încrederea în rolul dolarului american ca monedă de rezervă globală prin ridicarea unor semne de întrebare asupra credibilităţii SUA’.

Decizia Fitch vine cu două zile înainte de termenul limită până la care Camera Reprezentanţilor şi Senatul trebui să majoreze plafonul de îndatorare al SUA, fixat în prezent la 16.700 miliarde de dolari. Guvernul american împrumută bani în fiecare an deoarece cheltuielile sale depăşesc veniturile iar dacă nu va putea împrumuta noi fonduri ar putea intra în incapacitate de plată. Trezoreria SUA a avertizat deja că în cazul în care plafonul datoriei nu va fi majorat până la data limită de 17 octombrie, va avea la dispoziţie doar o rezervă de aproximativ 30 de miliarde de dolari.

Fitch este una din cele trei mari agenţii de rating, alături de Standard & Poor’s şi Moody’s Investors Service. S&P a retrogradat deja SUA la ‘AA plus’ încă din luna august 2011. În schimb, Moody’s a anunţat săptămâna trecută că credibilitatea SUA nu va fi afectată dacă Congresul nu reuşeşte să majoreze limita de îndatorare până joi.

Criza din SUA: la un pas de default

Congresmenii americani nu au un plan clar de prevenire a intrării Statelor Unite în incapacitate de plată (default) şi de reluare a activităţilor instituţiilor guvernamentale parţial blocate de 14 zile.

Senatorii democraţi au avertizat în privinţa riscului unei scăderi a pieţei de capital luni, 14 octombrie, în cazul în care Congresul nu va ajunge la un acord. În aceste condiţii, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, şi cel al republicanilor, Mitch McConnell, au început sâmbătă negocieri.

Citiți și:

Impasul din SUA se adânceşte: Congresmenii nu au un plan clar de prevenire a intrării în incapacitate de plată Statele Unite sunt confruntate cu două crize legate politic, dar a căror concomitenţă a fost determinată de calendare.
Astfel, absenţa unui acord referitor la bugetul anului fiscal 2014, care a început pe 1 octombrie, a determinat oprirea parţială a activităţilor instituţiilor federale. Republicanii au condiţionat votarea bugetulu ide modificarea legii asigurarilor medicale promovată de preşedintele Barack Obama. A doua criză este legată de neînţelegerile din Congres privind majorarea plafonului datoriilor, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari.
Republicanii l-au acuzat pe preşedintele Obama că le-a respins propunerea de prelungire cu şase săptămâni a plafonului datoriilor.
"Sunt dezamăgit că preşedintele a respins oferta noastră", a declarat Eric Cantor, şeful majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor.
Citiți și:
Băncile centrale îşi fac planuri de urgenţă pentru eventualitatea intrării SUA în default
Situație fără precedent

În vremurile moderne, cea mai aproape situaţie de default a fost în 1979, în mandatul preşedintelui democrat Jimmy Carter, când, după negocieri în ultimul moment pe tema extinderii plafonului datoriei şi din cauză că nu au fost tipărite cecurile la timp (autorităţile de la acea vreme au invocat probleme tehnice), au fost întârziate mai multe plăţi. Alţi economişti consideră că şi în 1812 SUA au ajuns în ceea ce azi am numi default. Totuşi, curentul de opinie general este că Statele Unite, ţară care are datoria trecută în Constituţie (Articolul al 14-lea), nu au intrat niciodată în incapacitate de plată, scria ieri gandul.info

În cazului unui default, problema americană devine problema întregii lumi, deoarece economiştii prognozează o nouă recesiune şi consecinţe foarte puternice pentru economia mondială. Cum SUA sunt cea mai puternică economie a lumii, un default ar arunca în haos bursele internaţionale, ar creşte costurile de împrumut şi ar scădea rolul dolarului ca monedă de rezervă a lumii.

Îngrijorător este că în Washington se joacă acum un joc foarte periculos, pe care l-am văzut evoluând de la criza similară din 2011, în care nimeni nu vrea să renunţe, comentează Harvard Business Review. Congresul s-a jucat de multe ori cu ameninţări pe această temă, dar jocul a trecut la un alt nivel în 2011, în timpul crizei datoriei, iar republicanii au văzut că funcţionează, mai scrie HBR.