Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari, mai are o singură șansă să schimbe decizia judecătorilor în privința unui proces în care îi cere unui ziarist, în justiție, daune morale de vreo 500.000 de euro.
Înalta Curte de Casație și Justiție îi mai dă o șansă primarului din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, în procesul de calomnie intentat împotriva jurnalistului Daniel Befu și a editorului publicației România Liberă, Medien-Holding SRL. O decizie finală ar urma să fie dată în 28 octombrie.
Anunțul ÎCCJ în cazul lui Florentin Pandele
Detalii soluţie ÎCCJ în acest caz:
Admite în principiu recursul declarat de reclamantul Pandele Florentin Costel împotriva deciziei civile nr.161A din 2 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Fixează termen de judecată a recursului la 28 octombrie 2021, ora 09,00, în şedinţă publică, complet C4, cu citarea părţilor.
Ce l-a supărat pe primarul din Voluntari
În luna aprilie 2016, reclamantul Pandele Florentin Costel s-a adresat Tribunalului București, Secția a III-a Civilă, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să-i oblige pe pârâții Daniel Befu ( ziarist) și Medien-Holding SRL ( editorul ziarului România Liberă), în solidar, la plata unor daune morale reprezentând echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro.
Mai mult, s-a mai solicitat ca pârâții, pe cheltuială proprie, să publice scuze, precum și hotărârea ce se va pronunța în cauză, în ziarul „România Liberă” și să le difuzeze pe posturile publice de televiziune „TVR 1” și „TVR HD”.
În motivarea cererii, primarul din Voluntari a arătat că, la data de 31.03.2016, Daniel Befu a publicat, în ediția online a ziarului „România Liberă” , articolul cu titlul „Legăturile primejdioase ale familiei Pandele”. Reclamantul Florentin Pandele susținea că în articol erau inserate afirmații calomnioase si vexatorii si erau folosite expresii insultătoare ce ar fi adus atingere demnității, onoarei, reputației, imaginii si vieții sale private si de familie, după cum urmează:
„Legături primejdioase ale familiei Pandele”;
„Legăturile fiului primarului Florentin Pandele cu familia de sirieni sunt atât directe, cat si indirecte”;
Acuzații grave aduse în presă
Prezentarea grafica a numelui reclamantului, alături de publicarea portretului reclamantului ca fiind in strânsă legătură cu relațiile de afaceri ale sirienilor fiind „coordonatorii unei rețele mafiote” si „cu preocupări circumscrise criminalității organizate” ;
Prezentarea în întregul articol a unor relații de afaceri ale unor cetățeni străini si români ca fiind in strânsă legătură cu numele reclamantului;
Afirmația nereală inserată în cuprinsul articolului potrivit căreia familia Rasica „a fost nașă a cuplului Florentin Pandele – Gabriela Firea”.
Inserarea in cuprinsul articolului a frazei „Familia Pandele acționează si ca filantropi” care, in contextul întregului articol si al titlului sub care a fost editat articolul , conduce la concluzia ca inițial reclamantul ar fi „acționat si ca mafiot”.
Motivarea judecătorilor de la Tribunalul București
Completul de judecată de la Tribunalul București a apreciat că articolul în cauză prezintă legăturile de afaceri ale fiului reclamantului, numitul Bogdan Pandele, precizându-se că ambii asociați ai lui Bogdan Pandele, respectiv Mariana Grigore si Jouma Hanifi (asociat prin intermediul firmei Syma Comercial Park) aveau în istoricul lor recent sau mai vechi legături de afaceri cu mai multe persoane bănuite sau chiar dovedite a fi săvârșit diverse infracțiuni, în special de evaziune fiscală.
În speță, tribunalul constată că afirmațiile jurnalistului Daniel Befu nu se refereau la reclamant, ci la fiul acestuia, singura legătură dintre cei doi fiind doar cea de rudenie. Autorul articolului a vrut să aducă la cunoștința publicului faptul că fiul reclamantului era legat prin relații de afaceri directe de câțiva asociați, care, de-a lungul anilor, au avut sau au probleme cu legea. Judecătorii au mai constatat că, anterior publicării articolului, i s-a solicitat reclamantului Florentin Pandele un punct de vedere față de articolul ce urma a fi publicat, respectându-se dreptul acestuia de a contraargumenta, însă – se precizează în motivarea consemnată de rolii.ro – reclamantul a înțeles să facă numai o referire generală la pregătirea și activitatea pe care o desfășoară, fără a aduce contraargumente care să poată fi publicate împreuna cu articolul în cauză.
Acțiunea lui Pandele, respinsă
În aceste condiții, Tribunalul București a apreciat că acțiunea formulată de reclamant este neîntemeiată, motiv pentru care a respins-o, având în vedere că nu erau întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale.
Soluția Curții de Apel București
Împotriva acestei sentințe, reclamantul Florentin Pandele a formulat apel criticând soluția Tribunalului București pentru nelegalitate și netemeinicie. În data de 2 martie 2020, Curtea de Apel București a hotărât să respingă apelul ca nefondat.
Judecătorii au apreciat că exercitarea libertății de exprimare, prin publicarea articolului în litigiu, nu reclamă cenzură din partea instanțelor de judecată, deoarece afirmațiile au făcute cu bună credință, cu suficientă documentare în realitatea faptică, în scopul sesizării opiniei publice cu privire la aspecte de interes, coroborat cu maniera și limbajul echilibrat utilizat (în raport de doza de exagerare și provocare admisibilă), ceea ce conferă legitimitate demersului jurnalistic.
Instanța a mai adus un argument: aplicarea unei „sancțiuni civile” în cauză ar putea fi de natură să descurajeze participarea presei la dezbateri asupra chestiunilor de interes public legitim, ceea ce nu este dezirabil într-o societate democratică, așa cum CEDO afirmă.