Florian Coldea și Dumitru Dumbravă rămân sub măsura controlului judiciar
Foștii generali SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, rămân sub control judiciar, după ce plângerile lor împotriva măsurii impuse de DNA au fost respinse de judecătorii Curții de Apel București.
Aceste plângeri, formulate pe 17 iulie de Coldea, Dumbravă și avocatul Doru Trăilă, vizau ridicarea măsurii controlului judiciar sau măcar anularea interdicției de a părăsi țara.
„CAB în dosarul penal nr 4664/2/2024soluție: Respins fondSoluția pe scurt: În temeiul art. 216 rap. la art. 215 ind. 1 alin. 5 din C.proc.pen. ?i art. 213 din C.proc. pen. respinge că nefondate plângerile formulate de inculpații CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL, împotriva ordonanțelor nr. 52/1/P/2024 din dată de 15.07.2024, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală – Secția de Combatere a Corup?iei, prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar pe cau?iune faţă de inculpați. Respinge, că neîntemeiate, cererile inculpaților CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL de înlăturare a obligației prevăzute de art. 215 alin. 2 lit. a C.proc.pen. de a nu depăși limita teritorială a României. În temeiul art. 275 alin.2, 4 din C. proc. pen obligă pe inculpaţii Coldea Florian, Dumbravă Dumitru şi Trăilă Doru Florel la plata a câte 300 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu azi, 06.08.2024.Document: Încheiere finală (dezinvestire)”
Pe 24 mai, Coldea și Dumbravă au fost plasați sub control judiciar pe cauțiune
Pe 24 mai, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au fost plasați sub control judiciar pe cauțiune, fiind acuzați că au solicitat 600.000 de euro de la omul de afaceri Cătălin Hideg pentru a-l ajuta să obțină o pedeapsă cu suspendare într-un dosar de fraudă cu fonduri europene.
În încercarea de a scăpa de controlul judiciar, Coldea și Dumbravă au fost supuși mai multor restricții, inclusiv interdicția de a părăsi țara și de a comunica cu persoanele menționate în ordonanța de control judiciar.
În cadrul aceleași investigații, sunt urmăriți penal și avocatul Doru Trăilă, precum și Dan Tocaci, cunoscut apropiat al acestora.
Ulterior, DNA a extins acuzațiile, adăugând că Coldea și Dumbravă ar fi cerut 600.000 de euro primarului din Rovinari, Robert Filip. În schimbul sumei, aceștia ar fi sugerat că au influență asupra unor magistrați și că pot obține hotărâri favorabile pentru edil într-un dosar penal.
Apărarea lui Florian Coldea în fața Curții de Apel București
Generalul SRI Florian Coldea, fost prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, a prezentat o apărare considerată extrem de slabă în fața Curții de Apel București, potrivit informațiilor luju.ro.
În contextul contestării prelungirii măsurii controlului judiciar în dosarul de trafic de influență, Coldea a adoptat o poziție de victimă și a încercat să introducă o serie de documente menite să demonstreze că nu a existat și nici nu a condus un „Stat Paralel”.
Totuși, documentele prezentate nu aveau un impact semnificativ și nu aduceau dovezi care să contrazică informațiile despre influența unui stat paralel asupra României în ultimii ani.
În cadrul primului termen din 23 iulie 2024, în dosarul 4664/2/2024, care vizează contestarea prelungirii măsurii controlului judiciar formulată de generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbrava, precum și de avocatul Doru Traila, Coldea a încercat să influențeze decizia judecătoarei Claudia Jderu de la Curtea de Apel București.
El a argumentat că restricțiile impuse de DNA, care îi interzic părăsirea țării, amenință viitorul său profesional.
În acest context, Coldea a prezentat contractul de închiriere a unei locuințe din Franța, unde a locuit în timpul participărilor la conferințe de securitate, și documentul de reziliere a unui contract de consultanță cu Guvernul Albaniei, subliniind riscul de a pierde alte contracte similare.
Totuși, cea mai surprinzătoare „proba” prezentată de Coldea a fost cea care avea ca scop să demonstreze inexistența „Statului Paralel” și, implicit, că el nu a condus o asemenea entitate.
Cum a încercat Florian Coldea să demonstreze acest lucru? A prezentat plângeri penale, interviuri, declarații publice și comunicate de presă, “cu privire la existenta acestei pretinse entități, in dovedirea inexistentei vreunei dovezi care să susțină aceste afirmații”.
Un fragment din decizia judecătoarei Claudia Jderu de la Curtea de Apel București, care cuprinde apărarea prezentată de generalul SRI Florian Coldea
„Apărătorul ales al petentului inculpat Coldea Florian, în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv solicitarea subsidiara de ridicare a interdicției de părăsire a teritoriului României, formulează proba cu înscrisuri, constând într-un set de înscrisuri care atesta că, în cursul anului 2023 și începutul anului 2024, a călătorit în străinătate pentru a participa la diverse conferințe cu privire la securitate, contractul de închiriere a unui imobil pe teritoriul statului francez, unde locuiește, în mod constant, pe perioada conferințelor anterior menționate. În ceea ce privește potențială vocație a măsurii preventive de a împiedică dreptul la munca, solicita încuviințarea înștiințării de reziliere a contractului cu guvernului Albaniei, situație care s-ar putea reitera cu privire la toate activitățile pe care petentul le desfășoară.
Pe de altă parte, întrucât o parte consistenta din considerentele ordonanței atacate se refera la existenta percepției lașate publicului cu privire la existenta unui stat paralel și vocația petentului de a conduce aceasta presupusa entitate, solicita încuviințarea unui set de înscrisuri constând în plângeri penale pe care petentul le-a formulat, o serie de documente care atesta interviuri, declarații publice și comunicate de presa cu privire la existenta acestei pretinse entități, în dovedirea inexistentei vreunei dovezi care să șuștină aceste afirmații. De asemenea, solicita să se încuviințeze depunerea la dosar a unui memoriu formulat de petentul inculpat, personal, care a fost adresat Ministerului Public. în plus, depune la dosarul cauzei practica judiciara cu privire la solicitarea formulata.
Reprezentantul Ministerului Public arata că este de acord. Judecătorul de drepturi și libertăți, în baza art. 100 alin.3 C.proc.pen., încuviințează și administrează, în parte, proba cu înscrisuri, apreciind că sunt concludente și utile soluționării cauzei. Respinge solicitarea de probe constând în interviuri, declarații publice și comunicate de presa cu privire la existenta pretinsei entități, întrucât referirile publice cu privire la pozițiile avute de către inculpat în cadrul mass-media nu pot influenta în vreun fel soluția instanței cu privire la acest aspect. În continuare, la interpelarea instanței, petenții–inculpați Dumbrava Dumitru și Traila Doru, personal, având cuvântul pe rand, învederează că nu doresc să dea declarație.
Totodată, la interpelarea instanței, petentul inculpat Coldea Florian, personal, arata că dorește să dea declarație în fata judecătorului de drepturi și libertăți. Judecătorul de drepturi și libertăți procedează la audierea petentului inculpat Coldea Florian, a cărui declarație a fost consemnata și atașată la dosarul cauzei. Pe parcursul audierii petentului inculpat Coldea Florian, Judecătorul de drepturi și libertăți respinge întrebarea „Exista și un profil al candidatului la serviciile de consultanta, respectiv un anume tipar de „așa da”, având în vedere că problemele de natura penala l-au descalificat pe martorul ##### pentru accesarea serviciilor de consultanta în afaceri pe care le ofereați?” adresata de reprezentantul Ministerului Public, întrucât tipologia persoanei care ar fi putut avea acces la serviciile de consultanta de afaceri nu reprezintă un element util soluționării cauzei”.
