Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole ucrainene a avut un efect pozitiv asupra pieței cerealelor din România. Acesta a precizat că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor.
Florin Barbu, întâlnire cu omologul său maghiar
În data de 12 septembrie 2023, ministrul Florin Barbu, împreună cu secretarul de stat Adrian Pintea, a primit, la sediul MADR, vizita ministrului Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy.
Întâlnirea bilaterală a avut ca temă colaborarea dintre cele două state în domeniul agricol, precum şi situaţia importurilor de produse agricole provenite din Ucraina, în contextul măsurilor preventive adoptate de Comisia Europeană în vigoare până la data de 15 septembrie 2023, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Agriculturii marți, pe 12 septembrie.
Potrivit sursei citate, cei doi oficiali au discutat despre soluţiile pentru protejarea fermierilor, în condiţiile în care, de la încetarea Iniţiativei Mării Negre privind cerealele, exportul de produse agricole ucrainene se realizează prin statele membre vecine conflictului.
În context, ministrul român al Agriculturii a precizat că măsurile restrictive au avut un efect pozitiv, atât asupra pieţei cerealelor din ţara noastră, cât şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor din Ucraina, care este în creştere, România depunând în continuare eforturi în vederea asigurării tranzitului produselor ucrainene către zonele cu deficit de cereale, în conformitate cu conceptul ‘căi de solidaritate’ stabilit la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană ar trebui să prelungească măsurile restrictive
Cei doi miniştri consideră că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a măsurilor restrictive, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor.
Totodată, oficialii au abordat necesitatea prelungirii până în anul 2024 a derogării de la prevederile de eco-condiţionalitate privind privind rotaţia culturilor (GAEC 7) şi asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), se mai arată în comunicat.
Ministrul român a apreciat că, la nivelul Comisiei Europene (CE), ar fi oportună stabilirea unui sistem de subvenţii pentru tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina, ceea ce ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru direcţionarea produselor din Ucraina pe pieţe mai îndepărtate, în special în ţările expuse riscului legat de securitatea alimentară, aşa cum a fost iniţial stabilit, precizează sursa citată.
Alături de ministrul Agriculturii din Ungaria, la întâlnirea cu demnitarul român s-au aflat ambasadorul Ungariei în România, Botond Zakonyi, precum şi ataşatul pentru agricultură şi afaceri de mediu, Tibor Sandor, se mai precizează în comunicat.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere prelungirea restricțiilor
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, formată din principalele organizaţii ale agricultorilor din România, a transmis o scrisoare deschisă către oficialii guvernamentali români, dar şi către autorităţile Uniunii Europene. În aceasta, ei cer prelungirea interdicţiei de import pentru cerealele din Ucraina după 15 septembrie.
”Având în vedere că România, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, au făcut compromisuri extraordinare pentru a se evita «ameninţările la adresa securităţii alimentare a lumii» şi totodată pentru a oferi sprijin fermierilor ucraineni, aflaţi în momente atât de grele din cauza războiului, prin facilitarea exporturile agricole ale Ucrainei, România a avut doar de pierdut, deoarece 95% din produsele agricole ieşite din Ucraina au rămas în U.E. creând grave perturbări ale pieţei”, se arată în documentul citat.
Creşterea cantităţilor de cereale şi seminţe oleaginoase origine Ucraina, care sunt importate sau tranzitează teritoriile statelor membre vecine Ucrainei, exercită presiuni asupra preţurilor produselor agricole din statele în cauză, în mod special România, saturează capacităţile de stocare şi lanţurile logistice de transport şi afectează viabilitatea economică a fermierilor, cauzând pierderi importante, au argumentat aceștia.
”Au fost puşi în situaţia extrem de complicată de a-şi valorifica produsele la preţuri mai mici decât costurile de producţie (cheltuieli cu inputurile, carburanţi, forţa de muncă etc..). România s-a sacrificat şi a facilitat importul şi tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina, care cumulat cu efectele indirecte, respectiv creşterea substanţială a preţurilor inputurilor, a dus ca în prezent cca 45% din fermierii noştri să fie în imposibilitatea de a-şi achita datoriile pentru inputuri şi rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza preţurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (Grâu, Orz, Rapiţă, Floarea Soarelui şi Porumb), care nu au acoperit costurile de producţie foarte mari, cauzate de efecte indirecte”, au transmis aceștia.
Potrivit agricultorilor, cantităţile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere şi control.
”Forţarea să se dubleze cantităţile «tranzitate lunar, pe mare», până la 4 milioane tone, va crea un haos şi mai mare, o prăbuşire a preţurilor şi colaps/faliment pentru foarte mulţi fermieri din România”, au explicat ei.
Agricultorii au atras atenţia că, dacă nu se va prelungi interdicţia importurilor după 15 septembrie 2023, ”atunci preţurile se vor prăbuşi şi mai mult pentru fermierii din România, în special, şi, se va reduce semnificativ achiziţia produselor agricole din ţara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplineşte aceleaşi condiţii de calitate şi rigoare a tehnologiei de producţie, care forţează creşterea costurilor de producţie din UE”.
