Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Florin Cîțu, a vorbit despre organizarea alegerilor din 2024, dar și despre o propunere pe care o va face. În contextul în care statul român va avea de organizat, la termen, atât alegerile locale, europarlamentare, cât și cele prezidențiale și parlamentare, liderul PNL vrea ca acestea să fie comasate.

El a explicat și că, având în vedere decizia Curții Constituționale, care prevedea că organizarea simultană a scrutinurilor locale și parlamentare încalcă legea fundamentală, se va face tot posibilul pentru a fi găsită o soluție juridică optimă care să poată să permită o astfel de organizare.

Precizările lui Florin Cîțu au fost făcute după ce jurnaliștii l-au întrebat dacă alegerile din 2024 ar putea avea loc în același timp.

Ce spune Florin Cîțu

„Eu așa doresc. Deciziile CCR sunt interpretate. Vă spun că vom avea calea legală, dacă există voință politică, ca în 2024, legal să avem alegeri parlamentare și …”, spune Florin Cîțu.

Întrebat care ar fi avantajul organizării alegerilor în același timp, liderul PNL a făcut referire la costuri, adăugând că în curând va prezenta și soluția. „În 2024 sunt patru tipuri de alegeri, toate costisitoare. Și atunci, vă dați seama, dacă reușim să comasăm, mai puține costuri. Veți vedea soluția”, a spus Florin Cîțu, comentând decizia CCR.

Amintim faptul că decizia CCR la care a făcut referire liderul PNL a fost dată în luna ianuarie 2012. La acel moment, Emil Boc, care ocupa funcția de premier din partea Partidului Democrat Liberal (PDL), a făcut această propunere, iar sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă atunci de parlamentari ai Partidului Social Democrat (PSD) și ai Partidului Național Liberal.

La câteva zile de la această decizie, în 6 februarie 2012, Emil Boc și-a depus mandatul, iar Cătălin Predoiu a fost desemnat premier interimar de către președintele Traian Băsescu.

Ce prevede delizia CCR

Referitor la cele menționate atunci, și la acel moment era vorba despre costurile ridicate și posibilul impact negativ asupra finanțelor țării au fost invocate și acum 10 ani de Executiv, care a transmis, la solicitarea judecătorilor constituționali, care ar fi economia la buget: costurile publice pentru organizarea celor două categorii de alegeri la date diferite erau estimate la cca. 348,5 milioane lei, în timp ce, la aceeaşi dată, ar fi costat cca. 191,7 milioane lei), astfel că suma economisită era de cca 156,8 milioane lei.

„Aceste date nu au adus elemente concludente, în raport cu expunerea de motive a legii, care să justifice organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată”, a hotărât atunci CCR, în Decizia nr 51 din 25 ianuarie 2012.