La finalul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Florin Cîțu a explicat cum au fost luate măsurile de restricție în România. Acesta a punctat și faptul că, în comparație cu celelalte țări europene, avem cele mai relaxate măsuri. Cu toate acestea, premierul a spus că spre sfârșitul lunii februarie numărul cazurilor de infectare cu COVID-19, al persoanelor internate la ATI și deceselor a crescut.

„În februarie, ianuarie, țin minte că tot primeam întrebări referitoare la diferența asta dintre România și Europa, pentru că în Europa erau măsuri tot mai restrictive și în România rămâneau relaxate. Și va spuneam că mă uit la mai mulți indicatori, la numărul persoanelor care ajung la ATI, care sună la 112 în legătură cu COVID, mă uităm la numărul de decese. Am zis de atunci că în acel moment nu se justifică nicio măsură.

Din păcate, începând cu sfârșitul lunii februarie, a început să crească ușor numărul cazurilor COVID, a început să crească numărul persoanelor de la ATI, numărul deceselor, dar și al apelurilor la 112 legate de COVID.

Având în vedere toți acești indicatori, am luat decizia de a avea consultări cu prefecții, cu asociația municipiilor și orașelor, cu consiliile județene, pentru a găsit soluții. Am vrut să discut cu ei pentru că sunt liderii locali”, a declarat premierul, după cum transmite Digi24.

Florin Cîțu: Nu am vrut să închid economia

Premierul a adăugat că măsurile au fost adoptate pentru fiecare localitate în parte și nu a vrut să închidă economia. De asemenea, Florin Cîțu a spus că a dorit și soluții pentru sărbătorile de Paște de anul acesta, astfel încât credincioșii să poată merge la biserică, dacă se respectă măsurile.

„Nu am vrut să închid economia și am vrut să luăm măsuri pentru fiecare localitate în parte. Am vrut să nu avem o soluție unitară pentru toată România, ci să fie aplicate pentru fiecare localitate în parte. Al doilea obiectiv a fost de a mă asigura că vom găsi o soluție pentru a sărbători Paștele anul acesta. Cu respectarea măsurilor, vom putea sărbători și Paștele catolic și pe cel ortodox la biserica.

A treia întâlnire pe care am avut-o a fost cu specialiștii. Am vrut să înțeleg ce se întâmplă, care sunt diferențele față de celelalte valuri. Am aflat câteva lucruri care sunt diferite față de ce s a întâmplat anul trecut în România.

În primul rând, persoanele care ajung la AȚI, ajung într-o situație mult mai gravă decât anul trecut. Pentru că ne putem testa acasă, multe persoane nu își iau medicația, nu sună medicul de familie astfel că ajung în stare gravă la ATI. Vom avea 1.600 de paturi la ATI. E un sistem de sănătate care e construit așa de 30 de ani și nu putem să îl schimbăm peste noapte”, a mai spus Cîțu.