Fostul premier Florin Cîțu a avertizat că tranșa a doua din PNRR întârzie și România este în pericol să nu mai vadă acești bani. De asemenea, liberalul a punctat că, având în vedere că putem pierde tranșa a doua, „nu ai cum să vorbești de tranșa 3”.

Să ne luăm adio de la acești bani

Acesta a subliniat că de vină ar fi, în principiu, proiectul de lege al pensiilor de serviciu și cere ca cei responsabili de această situație să plătească.

„Responsabilii TREBUIE să plătească!!! Tranșa 2 din PNRR întârzie. Să fim cinstiți. La cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la acești bani. Fără tranșa 2 nu ai cum să vorbești de tranșa 3.

Am negociat PNRR în așa fel încât să fie cel mai bun deal pentru România. O șansă unică să implementăm reforme pe care clasa politică le-a amânat 33 de ani. În plus, suntem plătiți 30 de miliarde de euro pentru reforme care aduc beneficii românilor.

România cu un sistem de pensii sustenabil bazat pe contributivitate, cu un sistem de salarizare în sectorul bugetar care elimină sporurile și plătește competența și cu un aparat bugetar REDUS dar PERFORMANT, este de neoprit în competiția globală.

În opinia mea, nerespectarea PNRR se încadrează la subminarea economiei naționale. Cine face asta, condamnă la decenii de sărăcie milioane de români și pentru asta trebuie să plătească”, a declarat fostul premier Florin Cîțu într-o postare pe contul său de Facebook.

România trebuie să îndeplinească mai multe jaloane și ținte

Amintim că, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, România trebuie să îndeplinească 79 de jaloane şi ţinte pentru cererea de plată numărul 3, dar pe lângă acestea are şi sarcina grea a ajustării PNRR.

„Discutăm de trei lucruri mari pe care PNRR-ul şi noi până la cererea de plată numărul 3 va trebui să le soluţionăm. Unu, reducerea grantului cu 2,1 miliarde de euro ca urmare a creşterii economice din anul 2021 faţă de anul 2020.

Doi, ajustarea preţului la proiectele de investiţii, mai ales a celor din infrastructură, ca urmare a creşterii costului la materiale şi la utilităţile publice. Aici impactul este de 2,2 miliarde de euro.

Trei, aprobarea şi negocierea portofoliului de proiecte de investiţii care vor fi cuprinse în capitolul REPowerEU, cele care privesc independenţa energetică a României”, a spus a explicat Boloş.