Fostul premier Florin Cîțu afirmă că Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe pot ajuta la reducerea inflației dacă își propun.
Fostul prim-ministru Florin Cîțu spune că Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe pot fi cheia pentru reducerea inflației. Acesta afirmă că „dacă aceste două instituții vor, pot să reducă inflația imediat”.
„Inflația reprezintă prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri și servicii. Atât. It is that simple! Oferta de bani este controlată direct de BNR și indirect de MF=PSD (un deficit mare crește oferta de bani si inflatia, de exemplu). Soluția pentru reducerea inflației este la aceste două instituții. Restul sunt povești și scuze”, a scris acesta pe Facebook.
De asemenea, a acuzat Partidul Social Democrat că profită de pe urma inflației și continuă să majoreze impozitele oamenilor de rând.
„Dar inflație mică înseamnă imediat și dobânzi mici și poate pierde PSD comisionul? Asta să fie explicația? De ce nu vor aceste instituții, BNR și MF=PSD, să reducă inflația și continuă să crească această taxă pe veniturile românilor?”, a încheiat acesta.
BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an
Pe data de 5 octombrie, BNR hotărât majorarea ratei dobânzii pe politică monetară de la 5, 50% la 6,25% pe an începând de la data de 6 octombrie. De asemenea, s-a decis și creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la de la 4,50 la 7,25% pe an, dar și păstrarea unui control riguros asupra lichidității de pe piața monetară.
Consiliul de administrație al BNR a decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Aceste decizii urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, pentru o reducere durabilă a ratei inflației în linie cu ținta staționară de aproximativ 2,5%.
Care este contextul în care s-au luat aceste decizii
Potrivit BNR, rata anuală a inflației era 15,32 la sută în luna august, după ce în luna iulie scăzuse la 14,96 la sută, de la 15,05 în iunie. Aceasta creștere a fost în mare parte rezultatul scumpirii alimentelor, chiar dacă a fost contrabalansată de scăderea prețului carburanților (pe fondul compensării creșterii prețului carburanților și al scăderii cotației petrolului), dar și de efectele creșterii prețurilor la energie.