Perioada extrem de complicată, cu doi ani de pandemie şi un an de război în proximitate, s-a văzut anul trecut în ceea ce priveşte creşterea cu numai 3% a numărului de IMM-uri faţă de 2021, sub potenţialul adevărat al economiei româneşti, şi cu mai multe suspendări sau radieri de firme, a declarat, miercuri, 8 februarie, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR – Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România), Florin Jianu.

Este vorba despre o creştere sub potenţialul adevărat al economiei româneşti

„Europa şi România vin după doi ani de pandemie şi un an la graniţele noastre cu un război care nu pare că se termină. Acest lucru s-a văzut în economie, în ceea ce înseamnă creşterea numărului de IMM-uri, o creştere sub potenţialul adevărat al economiei româneşti, o creştere cu numai 3% faţă de anul 2021 – şi un an 2022 în care s-au închis, suspendat sau radiat mai multe firme decât în 2021. Şi acest indicator arată disparităţi zonale, arată o dezvoltare inegală.

Vedem că judeţele în care inegalităţile sociale sunt şi mai mari sunt şi judeţele în care intensitatea antreprenorială este mai scăzută, un număr mai scăzut de întreprinderi mici şi mijlocii, de companii medii sau companii mari. În anul 2021 am văzut adâncindu-se această disparitate cu un număr crescut de până la 70% în unele judeţe de închideri de firme, ceea ce înseamnă implicit şi pierderea de locuri de muncă.

Este foarte import ca în perioada următoare să colaborăm intens şi să jucăm un rol intens în ceea ce priveşte partenerii sociali.”, a spus Florin Jianu în cadrul unui eveniment organizat de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC), în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical.

România are nevoie de un protocol cu privire la digitalizarea muncii

De asemenea, preşedintele CNIPMMR a participat la unul dintre cele două workshopuri tematice din cadrul programului intitulat „Viitorul fondurilor europene pentru coeziune şi tranziţie echitabilă: cu sau fără lucrători?”.

Florin Jianu a adăugat că România se află într-o etapă în care partenerii sociali pot să implementeze programe multianuale, programe care să schimbe structural piaţa forţei de muncă, a competenţelor, a antreprenorilor, a celor care intră în economie – şi astfel să putem aduce la nivel european modele de bună practică.

Acesta consideră că un protocol care trebuie pus în practică în România este cel cu privire la tot ceea ce înseamnă digitalizarea muncii.