Cum se simte, acum, Florin Piersic?
Florin Piersic a fost operat la un genunchi fix de Paște. Intervenția chirurgicală a avut loc la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca. Actorul a fost internat acolo, după ce medicii au văzut că infecția de la genunchi se răspândise în tot corpul, ajungând până la inimă, acolo unde are montat un stimulator cardiac.
În prezent, vedeta se simte mai bine. Starea sa de sănătate este vizibil îmbunătățită.
Horia Roșianu, medicul primar cardiolog care l-a operat, a reamintit că există două categorii principale de dispozitive cardiace implantabile. Prima categorie constă în stimulatoare cardiace, care sunt utilizate în cazul în care inima prezintă o frecvență cardiacă lentă.
Ele funcționează prin furnizarea unei frecvențe cardiace adecvate în situațiile în care inima bate încet. În ceea ce privește tahiaritmiile, în care inima bate rapid, există aproximativ cinci clase de medicamente antiaritmice ce pot fi utilizate pentru a regla ritmul cardiac sau pentru a reduce frecvența cardiacă.
Totuși, în cazul unei frecvențe cardiace scăzute, nu există medicamente de lungă durată care să poată restabili frecvența cardiacă normală. Stimulatoarele cardiace sunt singura opțiune disponibilă în acest sens. Rolul principal al stimulatoarelor cardiace este de a menține o frecvență cardiacă optimă și de a preveni evoluția inimii cu o frecvență redusă.
Defribrilatoare implantate au capacitatea de a administra şi un şoc electric, la nevoie
A doua categorie de dispozitive cardiace electronice implantabile sunt defibrilatoarele, care, pe lângă monitorizarea continuă a ritmului cardiac, sunt capabile să administreze șocuri electrice. Acest lucru este esențial în oprirea unor tahiaritmii severe și amenințătoare pentru viață.
Implantarea acestor dispozitive implică introducerea în inimă a unei, două sau chiar trei sonde, care sunt niște fire izolate și performante, cu o tehnologie deosebită. Ele sunt poziționate sub control radiologic, fiind introduse prin vene în regiunea subclaviculară stângă.
„Avem două mari categorii de dispozitive cardiace implantabile. Sunt stimulatoare cardiace, care sunt dispozitive anti bradicardice. Adică nu fac altceva decât să dea o frecvență cardiacă corespunzătoare în situațiile în care inima bate rar.
În situația în care inima bate repede, în tahiaritmii, avem vreo cinci clase de medicamente antiaritmice care pot interveni și pot reduce frecvența cardiacă sau restabili ritmul cardiac. În situațiile în care inima bate rar, nu există medicamente de cură îndelungată care să facă din nou ca frecvența cardiacă să crească, singurele sunt stimulatoarele cardiace.
Deci asta este meseria unui stimulator cardiac, să nu lase inima să evolueze cu o frecvență joasă. Alături de stimulatoarele cardiace, cea de-a doua mare categorie de dispozitive cardiace electronice implantabile sunt defibrilatoarele, care fac tot oficiul unui stimulator cardiac supraveghind în permanență ritmul cardiac, au și capacitatea de a da șoc electric, de fapt sarcina primordială a unui defibrilator, de a opri o tahiartimie severă, amenințătoare de viață.
Stimulatoarele cardiace nu pot face așa ceva, dar ele fac foarte mult, la urma urmei, faptul că țin omul în viață, impunând o frecvență cardiacă optimă. Implantarea aparatelor convenționale presupune introducerea în inimă a una, două sau trei sonde, sonde care sunt niște sârmulițe performante, izolate, cu o tehnologie deosebită la bază. Și care se introduc prin sistemul venos, adică prin vene, în inimă poziționate sub control radiologic. De regulă se implantează în regiunea subclaviculară stângă”, ne-a declarat el pentru România TV.
