"Membrii Consiliului Director au avut aprecieri pozitive în ceea ce priveşte măsurile adoptate şi angajamentul Guvernului. Recomandările s-au concentrat pe nevoia de a continua consolidarea fiscală, astfel încât deficitul bugetar pe bază ESA să se încadreze la finele anului sub 3%, şi pe accelerarea reformelor structurale", a declarat agenţiei Mediafax reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât şi ESA. La precedenta evaluare a acordului, din ultima parte a anului trecut, FMI a decis să pună la dispoziţia României o tranşă cu o valoare de 480 milioane de euro. Următoarea misiune de evaluare va fi şi prima din mandatul noului guvern, condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu.
O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 ianuarie – 5 februarie pentru cea de-a patra evaluare a acordului de precauţie cu România. La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale.
Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de România cu instituţiile internaţionale.
Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie a anului trecut să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de precauţie în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).
Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
