FMI va da 2,2 miliarde de euro Ucrainei

Prin intermediul unui comunicat de presă, FMI a subliniat că Ucraina continuă să înregistreze progrese solide în cadrul Mecanismului de Finanțare Extinsă al Fondului (Extended Fund Facility – EFF), menționând că, în ciuda condițiilor dificile, au fost îndeplinite toate criteriile cantitative de performanță până la sfârșitul lunii martie.

De asemenea, comunicatul menționează că toate punctele de referință structurale pentru finele lunii iunie au fost implementate la timp sau cu o ușoară întârziere.

Economia ucraineană „rămâne pe calea recuperării”, cu toate că perspectivele „sunt în continuare influențate de o incertitudine excepțional de mare”.

Sursa citată subliniază necesitatea unui sprijin susținut pentru reforme și a unei asistențe externe prompte pentru menținerea stabilității macroeconomice, restabilirea sustenabilității fiscale și gestionarea datoriei, precum și pentru îmbunătățirea reformelor instituționale, în vederea facilitării procesului de aderare la Uniunea Europeană.

„Este nevoie de un impuls susţinut pentru reforme şi de o acordare la timp a sprijinului extern pentru apărarea stabilităţii macroeconomice, restabilirea sustenabilităţii fiscale şi a datoriei şi îmbunătăţirea reformelor instituţionale pentru a netezi calea spre aderarea la Uniunea Europeană”, adaugă sursa citată.

Acordul EFF al Ucrainei

Acordul Extins de Facilitate Financiară (EFF) al Ucrainei, cu o durată de 48 de luni, permite accesul ţării la suma de 15,6 miliarde de dolari. Acesta a fost aprobat pe 31 martie 2023 și face parte dintr-un pachet de sprijin totalizând 122 miliarde dolari pentru Ucraina.

În ciuda conflictului militar cu Rusia care durează de peste doi ani, economia Ucrainei a demonstrat o reziliență surprinzătoare în primul trimestru al anului 2024, înregistrând o creștere solidă, o inflație redusă continuă și menținerea unor rezerve adecvate.

Perspectivele pentru restul anului și pentru 2025 s-au înrăutățit față de evaluarea anterioară, în principal din cauza atacurilor devastatoare asupra infrastructurii energetice din Ucraina și a incertitudinilor legate de durata conflictului, a avertizat FMI.

FMI cere Europei o integrare mai mare

Kristalina Georgieva a declarat că performanța economică a Europei se îmbunătățește și că inflația este în mod evident pe o traiectorie descendentă.

Pe lângă observarea unei creșteri a consumului de către FMI, Georgieva a menționat că reducerile anticipate ale ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană vor contribui probabil la creșterea investițiilor în zona euro și la stimularea performanței economice a blocului de 20 de membri.

”Venim cu această veste relativ bună şi cu un avertisment: nu există timp de pierdut pentru ca zona euro să se concentreze pe productivitate. Asta înseamnă două lucruri. Primul, să atingă întregul potenţial al pieţei unice. Nu este încă acolo. Vrem să vedem mai multă flexibilitate pe piaţa muncii în Europa, vrem să vedem o integrare mai profundă a pieţelor financiare, vrem să vedem uniunea bancară, uniunea capitalului în vigoare.

Şi doi, vrem să vedem mult mai multă atenţie acordată inovaţiei, investind în [cercetare şi dezvoltare], făcând posibil ca afaceri bazate pe inovaţie în Europa să se materializeze în Europa. În acest moment, Europa arată ca un supermarket de idei pentru Statele Unite”, a spus ea.

Kristalina Georgieva a adăugat că ”o mare parte din ceea ce se inventează aici ajunge să fie viabil din punct de vedere comercial şi la scară acolo şi când te uiţi la obstacolul principal? Cele 27 de ţări care nu sunt încă integrate într-o singură piaţă”.

Piața unică a Uniunii Europene are scopul de a garanta libera circulație a mărfurilor, capitalului, serviciilor și forței de muncă pe întreg teritoriul său. Înființată acum mai bine de 30 de ani, această piață unică este menită să permită cetățenilor UE să trăiască și să lucreze oriunde în Uniune și să ofere consumatorilor o gamă mai largă de servicii și produse de înaltă calitate.

FMI dorește o integrare mai profundă a pieței unice

FMI consideră că o integrare mai profundă a pieței unice ar putea stimula și mai mult creșterea economică a regiunii.

În aprilie, FMI a estimat că reducerea cu 10% a barierelor rămase în calea pieței unice de bunuri și servicii ar putea crește producția europeană cu până la 7 puncte procentuale pe termen lung.

”Zona euro se concentrează acum pe întrebări critice pentru viitor. Printre acestea, numărul unu, cum să creşteţi productivitatea la egalitate cu concurenţii, în special cu SUA”, a spus Georgieva.

Şefa FMI a reconfirmat perspectivele de creştere ale zonei euro, indicând că blocul se îndreaptă să înregistreze o rată de creştere economică de 0,8% în 2024, față de 0,4% în 2023, şi de 1,5% anul viitor.