Un studiu elaborat de Center for Economic and Policy Research (CEPR), un centru de cercetare independent din Washington D.C., ridică semne de întrebare cu privire la o parte din acordurile semnate de Fondul Monetar Internaţional, susţinând că 31 din cele 41 de ţări semnatare au trebuit să adopte măsuri macroeconomice care ar putea amplifica recesiunea. Directorul CEPR, Mark Weisbrot, a declarat că FMI sprijină stimulul fiscal şi măsuri expansioniste în ţările bogate, dar c
Un studiu elaborat de Center for Economic and Policy Research (CEPR), un centru de cercetare independent din Washington D.C., ridică semne de întrebare cu privire la o parte din acordurile semnate de Fondul Monetar Internaţional, susţinând că 31 din cele 41 de ţări semnatare au trebuit să adopte măsuri macroeconomice care ar putea amplifica recesiunea.
Directorul CEPR, Mark Weisbrot, a declarat că FMI sprijină stimulul fiscal şi măsuri expansioniste în ţările bogate, dar că are o atitudine foarte diferită faţă de ţările cu venituri mici şi mijlocii. Conform acestuia, FMI a făcut aceleaşi greşeli acum ca în cazul crizei economice asiatice.
FMI a cerut măsuri dure în România
În cazul României, FMI a identificat creşterea cheltuielilor din sectorul public drept cauza principală a creşterii prea rapide a creditelui domestic şi a PIB-ului. Când s-a declanşat criza, PIB-ul a înregistrat o scădere de 13% în ultimul trimestru al 2008, după ce în primele trei trimestre înregistrase creşteri de câte 9%.
Acordul cu FMI a încercat să micşoreze deficitul bugetar la 3% în 2011 de la 4,9% în 2008, prin micşorarea salariilor bugetare, creşterea taxelor, inclusiv mărirea accizelor pe tutun şi alcool, precum şi prin impozite de proprietate mai mari.
Scopul principal al măsurilor monetare a fost reducerea inflaţiei la o valoare între 1 şi 3,5%. În circumstanţe normale, încetinirea activităţii economice şi micşorarea preţurilor globale ar permite o relaxare a politicii monetare, însă FMI a subliniat faptul că în România acest lucru ar putea însemna pierderi de capital şi o rată de schimb în scădere.
BERD susţine măsurile FMI
Studiul CERP e de părere că măsurile fiscale şi monetare adoptate în ţările cu venituri mici şi medii au fost prea restrictive, cauzând mai mult rău decât bine în ţări precum Ungaria, Letonia, Republica Congo sau Haiti.
Studiul nu explică însă de ce măsurile fiscale şi monetare impuse de FMI ar accentua criza în loc să o atenueze în cazul României, iar reprezentanţii instituţiilor financiare care acţionează în concordanţă cu viziunea FMI rămân pe poziţii.
Un purtător de cuvânt al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a declarat pentru „Capital” că „este important ca autorităţile să respecte angajamentele luate în cadrul programului FMI, mai ales în ceea ce priveşte partea legată de măsurile fiscale”.