Economia globală ar putea să înregistreze în 2021 o creştere sub ritmul de 6% prognozat de instituţie în iulie, susține FMI. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat marţi că instituţia se aşteaptă la o creşterea a economiei globale uşor sub prognoza din iulie de 6% în 2021. Șefa FMI a indicat, în acest sens, riscurile asociate datoriilor, inflaţiei şi tendinţelor economice divergente în urma pandemiei de Covid-19, transmite Reuters.
În opinia sa, pandemia continuă să limiteze redresarea, principalul obstacol fiind „Marea Divizare a Vaccinării” care a făcut ca prea multe ţări să aibă un acces prea mic la vaccinurile pentru Covid-19. Potrivit acesteia, perspectivele economice mondiale, care vor fi actualizate săptămâna viitoare, vor prognoza că economiile avansate vor reveni la nivelurile pre-pandemice ale producţiei economice până în 2022, dar majoritatea ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare vor avea nevoie ”de mult mai mulţi ani” pentru a se recupera.
FMI: Nu reuşim să mergem înainte corect
„Ne confruntăm cu o redresare globală care rămâne perturbată de pandemie şi de impactul ei. Nu reuşim să mergem înainte corect – este ca şi cum am merge cu pietre în pantofi”, a spus ea.
Georgieva a susținut că Statele Unite şi China au rămas motoare vitale de creştere. În ceea ce privește Italia şi Europa, acestea au dat un impuls crescut, dar creşterea s-a agravat în altă parte. Presiunile inflaţioniste, un factor cheie de risc, ar fi trebuit să se atenueze în majoritatea ţărilor în 2022, dar vor continua să afecteze unele economii emergente şi în curs de dezvoltare, a spus ea, avertizând că o creştere susţinută a aşteptărilor de inflaţie ar putea provoca o creştere rapidă a ratelor dobânzii şi condiţii de finanţare mai stricte.
”Datoriile mari, creşterea preţurilor la alimente şi lipsa vaccinurilor sunt cele mai mari ameninţări cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare. Vom număra pierderile în mii de miliarde, dacă ţările în curs de dezvoltare nu vor putea accesa vaccinurile ”, a declarat Eric LeCompte, director executiv al grupului de dezvoltare religioasă Jubilee USA Network.
Cerere categorică în ceea ce privește vaccinurile
Georgieva a cerut ţărilor mai bogate să mărească livrările de vaccinuri pentru Covid-19 către ţările în curs de dezvoltare, să elimine restricţiile comerciale şi să închidă un decalaj de 20 miliarde dolari în finanţarea subvenţiei necesare pentru testarea, urmărirea şi tratamentul Covid-19.
În timp ce aproape 46% dintre oamenii din întreaga lume au primit cel puţin o doză de vaccin pentru Covid-19, rata este de doar 2,3% pentru persoanele din ţările cu venituri mici, potrivit Our World in Data de la Universitatea din Oxford.
Eşecul de a reduce decalajul masiv în ratele de vaccinare dintre economiile avansate şi ţările mai sărace ar putea împiedica o redresare globală, provocând pierderi cumulate ale PIB-ului global la 5.300 de mii de miliarde de dolari în următorii cinci ani, a spus ea.
