Din 2007, de când se află la conducerea instituţiei, Dominique Strauss-Kahn a reuşit să schimbe imaginea FMI de gardian al ortodoxiei fiscale şi al descentralizării şi a implicat profund organizaţia în procesul de salvare al ţărilor europene cu datorii mari, care până atunci nu făceau parte din clientela tradiţională a fondului.
Însă următorul şef al FMI s-ar putea să nici nu fie european, dată fiind presiunea intensă din partea unor ţări emergente precum China, India şi Brazilia care doresc ca ponderea lor economică tot mai mare şi priorităţile lor să se reflecte în linia politică a FMI.
Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, adjunctul lui Strauss-Khan, americanul John Lipsky, a anunţat recent că va demisiona în august, când i se încheie mandatul, astfel că instituţia se confruntă cu un potenţial vid de conducere într-un moment crucial.
”Este foarte probabil ca succesorul (lui Strauss-Kahn) să nu fie un european, iar (un succesor non-european) va dori să reechilibreze priorităţile FMI, îndepărtând (organizaţia) de puternica implicare în Europa”, a declarat Jean Pisani-Ferry, director la grupul de reflecţie pe teme economice Bruegel.
Un test important va avea loc luna viitoare, când Grecia urmează să primească următoarea tranşă de împrumut în valoare de 12 miliarde de euro. Experţi ai FMI şi ai Uniunii Europene aflaţi în aceste zile la Atena au descoperit noi probleme în documentele contabile ale Greciei, cele mai mari având legătură cu recesiunea şi cu evaziunea fiscală care riscă să lipsească bugetul elen de resurse financiare importante.
Dacă Strauss-Kahn va fi pus pe linie moartă, Fondul ar putea deveni mai puţin dispus să continue să finanţeze Grecia dacă această ţară nu-şi schimbă semnificativ politica economică. Mai mult, FMI ar putea alege să contrazică opinia formulată de Comisia Europeană şi de Banca Centrală Europeană conform căreia Atena este în continuare solventă şi nu are motive să-şi restructureze datoria.
