FMI atribuie încetinirea creșterii globale celor două economii mari ale planetei: SUA și China
Statele Unite și China sunt principalii vinovați. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru acest an cu jumătate de punct, stabilind un procent de 4,4% în loc de prognoza de 4,9% din octombrie anul trecut. Patru cincimi din această reducere se datorează încetinirii activității în cele două economii principale ale lumii, SUA și China, scrie Richard Hiault pentru lesechos.fr
În ceea ce privește Statele Unite, instituția ia act de faptul că planul de reforme sociale și climatice al lui Joe Biden nu va fi atât de masiv pe cât se aștepta. Săptămâna trecută, președintele american a anunțat eforturile de a resuscita componenta climatică a giganticului său proiect de cheltuieli sociale, îngropat de Senat. Planul prevedea investiții de 555 de miliarde de dolari pentru a combate emisiile de gaze cu efect de seră.
Creșterea PIB-ului SUA va fi de doar 4% în acest an, în scădere față de 5,2% estimată în toamna trecută
Prognoza privind creșterea economică a Chinei a fost și ea ajustată de la 5,6% la 4,8%. „Deteriorarea perspectivelor economice ale Chinei reflectă scăderea continuă a sectorului imobiliar și o redresare mai slabă decât se aștepta a consumului privat”, a anunțat economistul-șef al Fondului, Gita Gopinath, în timpul unei conferințe de presă.
Instituția este preocupată și de politica sanitară a țării. „Strategia zero Covid a Chinei ar putea exacerba întreruperile din aprovizionarea globală. Dacă tensiunile financiare din sectorul imobiliar al țării se răsfrâng asupra economiei, efectele ar fi resimțite pe scară largă”, a subliniat Gita Gopinath.
Covid: strategia chineză pusă în discuție
Zona euro este și ea în scădere: FMI își reduce prognoza de creștere de la 4,3% la 3,9% pentru 2022. „Constrângerile prelungite și perturbările legate de Covid au produs totuși o revizuire a prognozei, chiar dacă nu severă”, notează economistul-șef al FMI, adăugând că „restricțiile privind mobilitatea, impuse spre sfârșitul anului 2021, vor diminua creșterea în zona euro la începutul lui 2022”.
Germania, a cărei economie se bazează în mare măsură pe lanțurile globale de aprovizionare, este cea mai grav afectată. Prognoza sa de creștere este redusă cu aproape un punct față de estimările anterioare, la 3,8%. Creșterea franceză ar fi puțin mai mică (3,5%).
În total, întreruperile din aprovizionare au redus creșterea PIB-ului global cu 0,5 până la 1 punct procentual anul trecut, în timp ce au adăugat 1 punct procentual la inflația de bază.
Inflația va dura mai mult
Dacă creșterea globală încetinește, presiunile asupra prețurilor de consum ar putea să nu fie pe termen limitat, așa cum se aștepta. „Am revizuit în sus previziunile noastre privind inflația pentru 2022 pentru economiile avansate, emergente și în curs de dezvoltare. Presiunile ridicate ale prețurilor vor persista mai mult timp”, a prezis Gita Gopinath.
Inflația ar urma să ajungă în medie la 3,9% în 2022 în țările bogate și la 5,9% în țările emergente și în curs de dezvoltare, urmând să scadă din nou în 2023. Pentru economistul-șef, politica monetară este la un moment critic în majoritatea țărilor.
În Statele Unite și în anumite țări emergente sau în curs de dezvoltare, sprijinul monetar trebuie să înceteze. În Statele Unite, FMI se așteaptă la încheierea achizițiilor de active în martie 2022 și la trei majorări ale ratelor în 2022 și 2023 pentru a readuce inflația la obiectivul pe termen mediu de 2%.
După această creștere probabilă a ratelor dobânzilor din SUA, țările emergente și în curs de dezvoltare trebuie să se pregătească să suporte șocul. „Cei cu nevoi mari de împrumut în valută și finanțare externă ar trebui să se pregătească pentru posibile turbulențe pe piețele financiare, extinzând pe cât posibil scadențele datoriilor și gestionând cursul de schimb”, recomandă FMI.
Economistul-șef merge și mai departe: „În unele cazuri, pot fi necesare intervenții valutare și măsuri temporare de control al fluxurilor de capital. Pentru țările cele mai vulnerabile – 60% fiind supraîndatorate sau riscând să ajungă așa – FMI solicită țărilor G20 să accelereze restructurarea datoriei lor. „Creditorii G20 și creditorii privați ar trebui să suspende plătirea datoriilor pe perioada în care reeșalonările sunt în curs de negociere”, adaugă Gita Gopinath.
