Ratele mai mari ale dobânzilor stabilite de principalele bănci centrale din lume vor determina creșterea costurilor de împrumut pentru gospodării și societăți. Asta anunță că economia mondială se îndreaptă spre cea mai slabă perioadă de creștere din 1990 încoace, a avertizat șeful Fondului Monetar Internațional.
Încetinirea bruscă a economiei mondiale de anul trecut, în urma replicilor pandemiei de Covid-19 și a invaziei rusești în Ucraina, va continua în 2023 și riscă să persiste în următorii cinci ani, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, relatează The Guardian.
Într-un discurs de deschidere înaintea reuniunilor de primăvară ale fondului, care vor avea loc săptămâna viitoare la Washington DC, ea a declarat că creșterea globală va rămâne la aproximativ 3% în următorii cinci ani – cea mai mică prognoză de creștere pe termen mediu din 1990 încoace.
„Acest lucru îngreunează și mai mult reducerea sărăciei, vindecarea cicatricilor economice ale crizei Covid și oferirea de noi și mai bune oportunități pentru toți”, a spus Georgieva.
Într-o evaluare pesimistă, în contextul în care lumea se confruntă cu cel mai grav șoc inflaționist din ultimele decenii, ea a spus că activitatea economică încetinește în special în economiile avansate. În timp ce țările în curs de dezvoltare – inclusiv China și India – au înregistrat un oarecare impuls, țările cu venituri mici au suferit, de asemenea, din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor și a scăderii cererii pentru exporturile lor.
Creșterea globală s-a prăbușit în 2022
Înainte ca FMI să publice săptămâna viitoare previziunile economice revizuite, Georgieva a declarat că în 2022 creșterea globală s-a prăbușit cu aproape jumătate de la revenirea inițială de la pandemia Covid în 2021, alunecând de la 6,1% la 3,4%.
Până la 90% dintre economiile avansate vor înregistra o scădere a ratei de creștere în acest an, a avertizat ea, activitatea din SUA și din zona euro fiind afectată de ratele tot mai mari ale dobânzilor.
Comparând provocarea cu „urcarea unui mare deal”, Georgieva a spus că mai sunt încă mai multe probleme de depășit: „Mai întâi a fost pandemia de Covid, apoi invazia Rusiei în Ucraina, inflația și o criză a costului vieții care a lovit pe toată lumea.
Până acum, ne-am dovedit a fi niște cățărători rezilienți. Dar calea de urmat – și mai ales calea de întoarcere la o creștere robustă – este aspră și încețoșată, iar frânghiile care ne țin împreună pot fi mai slabe acum decât erau acum câțiva ani”.
Turbulențele din industria bancară au arătat că există pericole
În ciuda evidențierii impactului ratelor de dobândă mai mari ale băncilor centrale asupra activității economice din întreaga lume, Georgieva a declarat că este încă necesară o abordare care să „mențină cursul în lupta împotriva inflației”.
„Nu poate exista o creștere robustă fără stabilitatea prețurilor – și nici fără stabilitate financiară. Iar în aceste zile, ambele au nevoie de atenția factorilor de decizie politică”, a spus ea, scrie The Guardian.
Șefa FMI a declarat că turbulențele din industria bancară mondială din ultima lună au arătat că există încă pericole pe care băncile centrale trebuie să le depășească. Cu toate acestea, ea a îndemnat factorii de decizie politică să continue să folosească rate ale dobânzii mai mari pentru a combate inflația, oferind în același timp un sprijin separat pentru băncile aflate în dificultate. „Acesta este cursul corect de acțiune atât timp cât presiunile financiare rămân limitate”.
Reuniunile FMI de săptămâna viitoare vor fi prima adunare a liderilor mondiali și a liderilor băncilor centrale de când Marea Britanie a căzut în lumina reflectoarelor la reuniunea sa anuală din toamnă, când Kwasi Kwarteng a fost rechemat la Londra de Liz Truss pentru a fi demis după mini-bugetul dezastruos.
FMI a declarat marți că criza din toamna anului trecut din sectorul pensiilor din Marea Britanie a evidențiat vulnerabilitatea sistemului financiar global într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzilor.
Reiterând aceste riscuri, Georgieva a spus că, deși sistemul bancar global a „parcurs un drum lung” de la criza financiară din 2008, că „rămân îngrijorări cu privire la vulnerabilitățile care ar putea fi ascunse, nu doar la bănci, ci și la cele nebancare”.