FMI: Statele din Estul Europei, expuse cel mai sever la noul val protecționist
Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele de creștere pentru Uniunea Europeană, anticipând o încetinire provocată de escaladarea măsurilor protecționiste la nivel global. Deși întregul bloc comunitar va resimți efectele noilor bariere comerciale, impactul va fi cel mai sever în economiile din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, inclusiv în țări din afara UE, precum Serbia, Moldova sau Albania.
Într-un briefing susținut vineri, Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, a avertizat că aceste regiuni sunt deosebit de vulnerabile din cauza dependenței de producție industrială și a integrării adânci în lanțurile de export. FMI estimează acum că Uniunea Europeană va înregistra o creștere economică modestă de 1,2% în 2025 și 1,6% în 2026 – în ambele cazuri cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza din octombrie 2024.
Pentru țările estice și sud-estice ale continentului, previziunile sunt și mai drastice: avansul economic este revizuit la 2,4% anul viitor și 2,7% în 2026, în scădere cu 0,7, respectiv 0,5 puncte procentuale. Diminuarea estimărilor reflectă rolul central pe care aceste economii îl joacă în lanțurile de producție industrială, într-un moment în care comerțul internațional se fragmentează accelerat.
Disputele comerciale globale rescriu harta economică a Europei
Disputa tarifară dintre Statele Unite și China are efecte colaterale din ce în ce mai vizibile în Europa, mai ales în sectoarele vulnerabile la modificările fluxurilor comerciale. FMI avertizează că redirecționarea parțială a importurilor din China către UE ar putea conduce la o creștere de circa 0,25% din PIB-ul european pe termen scurt, însă avertizează că acest fenomen este temporar și de amploare „gestionabilă”.
„Cu cât mai mult comerţ pentru UE, cu atât mai bine”, a afirmat Kammer, subliniind nevoia unei strategii proactive din partea Bruxelles-ului în contextul actualei reconfigurări economice globale.
Totuși, aceste schimbări pun presiune pe economiile europene care se bazează pe exporturi către piețele externe, dar care sunt slab diversificate comercial. Pe acest fundal, FMI îndeamnă la o mai profundă integrare a pieței interne europene și la accelerarea încheierii de acorduri de liber schimb cu parteneri externi.
Inflație în scădere și estimări optimiste
Pe frontul inflației, FMI oferă o notă optimistă. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană ar putea coborî sub pragul de 2% în a doua jumătate a anului 2025 – mai devreme decât estimările anterioare – datorită temperării cererii și scăderii prețurilor la energie. Această evoluție creează spațiu pentru relaxarea politicii monetare: FMI recomandă Băncii Centrale Europene să reducă rata dobânzii cu încă 0,25 puncte procentuale și să mențină ulterior nivelul dobânzii la 2%.
Totodată, instituția insistă asupra urgenței unei consolidări fiscale durabile în Europa. Pe fondul îmbătrânirii populației, al nevoii de investiții în tranziția energetică și al creșterii bugetelor de apărare, FMI recomandă statelor membre să creeze rezerve bugetare și spațiu fiscal pentru viitoare șocuri. În caz contrar, avertizează Fondul, capacitatea de reacție în fața unor noi crize va fi sever limitată.
Estul Europei este între reziliență structurală și dependență industrială
Economiile est-europene, multe dintre ele beneficiare ale investițiilor străine directe în sectoarele industriale, se află într-o poziție paradoxală: robuste în ceea ce privește dinamismul forței de muncă și competitivitatea costurilor, dar fragile în fața perturbărilor externe. Revizuirea în scădere a perspectivelor de creștere scoate la iveală limitele unui model economic bazat pe producția pentru export, fără o bază solidă de consum intern sau diversificare sectorială.
FMI subliniază că, fără politici active de sprijinire a inovării, digitalizării și a unei mai bune conectări la piețele internaționale prin rețele de comerț liber, aceste țări riscă să rămână în afara marilor transformări economice ale deceniului. În contextul în care concurența geoeconomică redefinește rutele comerciale globale, capacitatea Europei de Est de a se adapta va determina nu doar nivelul de creștere pe termen scurt, ci și poziția sa în noua arhitectură economică globală.
