Între timp, Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF), care conduce grupul investitorilor privaţi cu expunere la obligaţiunile elene, a avertizat joi că "timpul prevăzut pentru negocieri se epuizează deoarece unele probleme cheie rămân nerezolvate".
Charles Dallara, şeful IIF, s-a întâlnit astăzi la Atena cu premierul elen Lucas Papademos şi ministrul de finanţe Evangelos Venizelos pentru a discuta implicarea voluntară a sectorului privat în restructurarea datoriei publice a Greciei. Discuţiile vor continua şi vineri.
Gerry Rice a afirmat că FMI încă are ca obiectiv ca datoria Greciei să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013. Alte împrumuturi ale FMI către Grecia vor fi acordate pe această bază, ceea ce înseamnă că orice acord cu deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale elene va trebui să aibă ca rezultat reducerea datoriei Greciei la 120% din PIB până în 2020.
Economistul şef al FMI a apreciat recent că, din cauza încetinirii peste estimări a creşterii economice în zona euro, deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale elene ar putea fi nevoiţi să accepte pierderi mai ridicate. FMI consideră că orice obiectiv în afară ca datoria Greciei să revină la 120% din PIB până în 2020 este nesustenabil pe termen lung şi de asemenea ar putea necesită mai multe fonduri publice din Europa pentru a acoperi deficitul de finanţare al Greciei.
‘Trebuie să aşteptăm şi să vedem detaliile concluziei finale a acordului şi, pe baza acestuia, cum vor fi îndeplinite obiectivele privind datoria Greciei şi apoi combinaţia între implicarea sectorului privat şi orice finanţare oficială care ar putea fi cerută’, a declarat Rice.
Surse apropiate de negocierile privind aşa numita implicare a sectorului privat au declarat recent că băncile şi fondurile de investiţii private vor accepta probabil să renunţe voluntar la 55-60% din creanţele lor asupra datoriei Greciei, mai mult decât s-a aprobat iniţial în octombrie – 50%.
Fondul Monetar Internaţional şi Grecia au argumentat că acordul din octombrie nu ar trebui doar menţinut, ci ar trebui înăsprit, în timp ce deţinătorii de obligaţiuni şi oficiali ai BCE au propus renunţarea la această idee. Cei care se opun planului ce prevede ca creditorii privaţi să şteargă 50% din valoarea bondurilor greceşti pe care le deţin argumentează că precedentul stabilit de implicarea sectorului privat, chiar dacă pe bază voluntară, a afectat profund pieţele, care se tem că şi în alte ţări, cum ar fi Italia, s-ar putea aplica această schemă.
Împreună cu noi împrumuturi şi alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
