FMI critică noile măsuri fiscale
FMI a emis critici într-un nou raport referitoare la noua taxă pe cifra de afaceri, evidențiind că aceasta nu respectă standardele bune de practică și sugerează că ar trebui să fie reanalizată. Totodată, FMI subliniază necesitatea unor reforme fiscale noi, care să implice optimizarea TVA-ului și a impozitelor pe veniturile personale, pentru a corecta deficitul fiscal și a asigura o traiectorie sustenabilă pe termen mediu.
„Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătăţire binevenită a politicii fiscale şi ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri. În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puţin 2% din PIB peste câştigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu.
Eficientizarea TVA şi a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepţiilor şi eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie al unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv”, precizează FMI.
FMI atrage atenția asupra deficitului bugetar structural
FMI a subliniat încă o dată problema deficitului bugetar structural și a insistat asupra necesității unor noi eforturi pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice și a procesului de colectare a taxelor.
Specialiștii spun că taxele şi politicile de cheltuieli trebuie să devină mai predictibile: „Anunţarea în avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile şi gospodăriile să se adapteze la aceste modificări. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie puse pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă de calcul…Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale iniţiale ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este nevoie de o implementare prudentă pentru a evita acest risc”.
Revenire modestă a economiei în 2024
Perspectiva creșterii economice în România prevede o revenire modestă în anul 2024 și estimarea ca aceasta să se apropie de ritmul său obișnuit de creștere pe termen mediu, cu toate că există riscuri semnificative asociate acestui proces.
Pachetul de măsuri fiscale asumate de Guvern și adoptate în Parlament în luna septembrie a acestui an include introducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. De asemenea, se prevede implementarea unui impozit suplimentar pentru bănci în valoare de 2% din cifra de afaceri în anii 2024 și 2025, precum și instituirea unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru marii jucători din sectorul de petrol și gaze, care realizează venituri de peste 50 de milioane de euro.
