Economia mondială se confruntă în continuare cu riscul unui nou faliment al unui gigant bancar, la cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers în Statele Unite, potrivit unui raport publicat luni de Fondul Monetar Internaţional, scrie mediafax.ro. "Există în continuare numeroase instituţii financiare de importanţă sistemică, cu operaţiuni mondiale", se arată în raportul publicat în preambulul previziunilor economice mondiale de săptămâna viitoare.
La cinci ani de la falimentul grupului bancar american Lehman Brothers, care a declanşat criza mondială, Fondul noteză faptul că reforma financiară mondială este nefinalizată.
"Economia mondială rămâne expusă riscurilor ca o instituţie financiară de importanţă sistemică să dea faliment", se arată în raport.
e la declanşarea crizei financiare în Statele Unite, marile bănci sunt supuse anual unor teste de stres şi trebuie să îşi mărească rezervele de capital, potrivit reformelor bancare internaţionale cunoscute sub numele Basel III.
Situaţia marilor bănci continuă să îngrijoreze însă şi Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite.
Potrivit Fed, un şoc financiar de mare amploare va afecta în mod uniform ansamblul economiilor mondiale, care evoluează în prezent în ritmuri diferite, cu o zonă euro în stagnare şi ţările emergente în expansiune.
Raportul FMI analizează totodată efectul şocurilor economice la nivel geografic. Astfel, apariţia unor noi tensiuni în sectorul bancar american ar avea cel mai mare impact în Europa şi Asia.
Reapariţia incertitudinilor în zona euro, care a ieşit abia recent din recesiune, ar fi resimţită în celelalte ţări europene şi în America Latină, potrivit estimărilor FMI.
Încetinirea peste aşteptări a creşterii economice în China, care reprezintă un mare motiv de îngrijorare, ar avea cel mai mare impact în Asia şi America Latină, se arată în raport.
America Latină va avea, probabil, cel mai mult de suferit, dacă ratele dobânzilor în SUA vor creşte mai rapid decât o impun condiţiile economice, potrivit unui raport publicat, luni, de Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

Ratele ridicate ale dobânzilor ar putea afecta şi economia Europei şi Asiei, deoarece orice şoc din SUA, cea mai mare economie mondială şi un mare centru financiar, se răsfrânge în întreaga lume, se spune în raport.

FMI şi-a exprimat temerile că ratele dobânzilor ar putea creşte înainte ca economia SUA să fie pe deplin restabilită, cele mai afectate fiind ţările a căror rată de schimb este legată de dolar.

‘Impactul global al încetinirii achiziţionării de obligaţiuni de către Rezerva Federală a SUA (Fed) este dificil de estimat’, se arată în raportul ‘Perspectivele economiei mondiale’, ce urmează să fie publicat în 8 octombrie.

De asemenea, apreciază FMI, ‘o încetinire mai amplă decât se estima a creşterii Chinei reprezintă în prezent un motiv important de îngrijorare.

Recentele crize financiare au reprezentat una dintre rarele perioade în care toate economiile lumii s-au blocat, iar colapsul băncii americane Lehman Brothers a extins panica şi incertitudinea în întreaga lume.

Acea perioadă s-a încheiat, dar ar putea reveni, avertizează FMI, deoarece autorităţile nu au rezolvat încă problema instituţiilor care sunt ‘prea mari pentru a da faliment’ (too big to fail).

‘Un şoc financiar masiv ar putea duce din nou la creşterea şi scăderea economiilor mondiale. Încă există multe instituţii financiare de importanţă sistemică care ar putea provoca turbulenţe pe plan mondial’, se arată în raport.

Marea majoritate a pieţelor emergente din America Latină şi din alte regiuni au fost afectate de ieşirile de capital din timpul crizei, dar unele, precum Malaezia şi Mexic, au făcut faţă mai bine decât altele (Indonezia, Pakistan şi Turcia), apreciază FMI.

Luna aceasta, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a lăudat decizia Rezervei Federale americane de a menţine neschimbat programul de achiziţie de obligaţiuni destinat sprijinirii economiei.

Fed a surprins pieţele financiare globale după ce a anunţat că va continua să cumpere lunar titluri de trezorerie şi obligaţiuni ipotecare în valoare de 85 de miliarde de dolari. Anunţul i-a luat prin suprindere pe investitori, în condiţiile în care aceştia se aşteptau la reducerea cu 5 – 10 miliarde de dolari a injecţiilor de lichidităţi efectuate de Fed.

De asemenea, directorul general al FMI a declarat că se aşteaptă ca economia globală să înregistreze o creştere modestă, chiar dacă există semnale de revenire în marile economii, precum SUA şi Europa.

Christine Lagarde a precizat că economiile avansate sunt în prezent într-o situaţie mai bună decât în urmă cu şase luni, dar a subliniat că statele în curs de dezvoltare, care au menţinut economia globală pe linia de plutire în timpul crizei, se confruntă în prezent cu o încetinire a ritmului de creştere.

Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut şi lista celor 29 de bănci considerate ‘prea mari pentru a da faliment’ (too big to fail) şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte, conform noilor măsuri adoptate la reuniunea G20 de la Cannes.

FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află
băncile franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA,BNP Paribas, Dexia,
banca italiană UniCredit,
grupul olandez ING Bank,
banca spaniolă Santander,
băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse,
băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays,
băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup,
băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank,
precum şi câteva bănci din Japonia şi China. SURSA: MEDIAFAX.RO, AGERPRES