Kristalina Georgieva, Directorul General al Fondului Monetar Internațional, a declarat duminică că este încrezătoare în privința perspectivelor economice, chiar în contextul incertitudinilor generate de războaie și tensiunile geopolitice. Ea a subliniat că economia mondială și-a păstrat flexibilitatea.
FMI: Economia mondială se menține flexibilă
FMI vrea eliminarea subvențiilor la energie. În cadrul unui discurs susținut la Summitul mondial al guvernelor din Dubai, Georgieva a anunțat că Fondul Monetar Internațional va publica luni un document care evidențiază faptul că eliminarea subvențiilor la energia explicită ar putea genera economii de 336 de miliarde de dolari în regiunea Orientului Mijlociu. Această sumă echivalează cu economiile combinate ale Irakului și Libiei.
Oficialul a detaliat că, în plus față de economiile realizate, eliminarea subvențiilor „ar descuraja poluarea și ar contribui la îmbunătățirea cheltuielilor sociale”, conform unei copii a discursului publicată pe site-ul FMI.
A revizuit în scădere prognoza de creștere pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord
În cea mai recentă actualizare a previziunilor economice regionale publicată luna trecută, FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la 2,9% pentru acest an.
„Deşi incertitudinile sunt încă ridicate, putem fi puţin mai încrezători în privinţa perspectivelor economice, deoarece economia mondială s-a dovedit a fi surprinzător de rezilientă”, a declarat şeful FMI.
Referindu-se la conflictul din Orientul Mijlociu, Georgieva a avertizat asupra extinderii consecinţelor.
„Acest moment excepţional de incertitudine combină dificultăţile cu care se confruntă economiile care încă se redresează după şocurile precedente. Şi o escaladare a conflictului ar agrava prejudiciile economice”, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.
FMI: Deficit de peste 6% din PIB, mai multe taxe și impozite pentru români
Fondul Monetar Internațional (FMI) susține că deficitul bugetar din România va trece de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii ani. În opinia instituției, problema pornește de la noile legi ale pensiilor. În acest context, susține că sunt necesare noi măsuri pentru a-l reduce.
Instituția financiară le-a recomandat autorităților din România să implementeze mai multe măsuri. Din acestea, principalele schimbări vizează:
- Reforma impozitului pe venit. Această măsură vizează eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și prin introducerea unui impozit pe profit progresiv;
- Reforma TVA. Recomandarea vizează creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard;
- Taxe ecologice. Instituția dorește introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili;
- Impozite pe proprietate. Această măsură vizează creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite;
- Impactul reformei pensiilor. Instituția dorește și elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.