"În multe economii emergente, cum ar fi Ungaria, Polonia şi România, şi mai multe ţări din Balcanii de Vest şi din Comunitatea Statelor Independente, deficitele bugetare sunt încă relativ mari. Acestea ar trebui sa îmbunătăţească calitatea cheltuielilor publice şi să modifice compoziţia veniturilor lor într-un mod care să menţină intactă competitivitatea regiunilor", se arată în raportul FMI. 

Potrivit Fondului, redresarea europeană se consolidează şi se amplifica considerabil. Creşterea PIB-ului real este proiectată a ajunge la 2,4% în 2017, de la 1,7% în 2016, înainte de a se reduce până la 2,1% în 2018. Acestea constituie revizuiri mari în sensul majorării, cu 0,5 şi 0,2 puncte procentuale pentru 2017 şi, respective, 2018 – comparativ cu prognozele din aprilie. 

În câteva economii avansate şi în multe economii emergente, ratele şomajului au revenit la nivelurile anterioare crizei. În cele mai multe economii emergente europene creşterea salariilor este în prezent una robustă. Cu toate acestea, în aceste ţări, creşterea productivităţii nu a ţinut pasul cu viteza de creştere a salariilor în ultimii doi ani, tendinţă care s-ar putea reduce în cele din urmă odată cu competitivitatea Europei emergente. 

FMI subliniază că factorii de decizie ar trebui să profite de perspectivele îmbunătăţite pentru a reclădi rezervele şi a spori capacitatea economiei de a creşte şi de a absorbi şocurile. 

"Multe economii avansate şi emergente trebuie să reducă deficitele fiscale ce se menţin la niveluri încă mari, într-o manieră favorabilă creşterii", susţine FMI. 

Deocamdată, politica monetară se poate menţine flexibilă în cea mai mare parte a Europei, datorită presiunilor inflaţioniste modeste. Dar, acolo unde creşterile salariale s-au accelerat, băncile centrale trebuie să fie pregătite să reducă treptat stimulul pentru a menţine anticipaţiile inflaţioniste ferm ancorate. 

Instituţiile sunt esenţiale pentru creştere, iar cadrul legal este o instituţie fundamentală şi un element vital pentru mediul de afaceri. Instituţiile puternice sunt de natură să genereze condiţii echitabile care promovează concurenţa, contribuie la menţinerea şi atragerea personalului calificat şi asigură o creştere incluzivă şi durabilă. 

Având la bază experienţa Europei Centrale, Estice şi Sud-Estice din ultimii 25 de ani, în raportul FMI sunt incluse unele detalii despre cum ar putea ţările să îmbunătăţească eficacitatea sistemelor lor judiciare. 

"O distribuţie mai egală a resurselor şi oportunităţilor, o capacitate mai puternică a statului şi o mai bună transparenţă generează sisteme de justiţie mai independente, mai imparţiale şi mai eficiente. UE şi Consiliul Europei au contribuit la catalizarea reformelor, dar durabilitatea acestora a depins mai mult de factorii naţionali. Pe mai departe, reformele ar trebui să se concentreze pe politici ferme privind concurenţa, pe reducerea barierelor comerciale şi de acces şi pe politici fiscal redistributive, de natura să extindă oportunităţile. Persoanele ce ocupă funcţii publice trebuie selectate şi numite strict pe bază de merite. În afară de garantarea libertăţii de informare, transparenţa poate fi sporită prin oferirea de informaţii privind performanţele guvernamentale, utilizare resurselor publice, interesele financiare şi structura acţionariatelor", se precizează în raport.