FMI estimează că economia Republicii Moldova va crește cu 1,5% în 2023
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia Republicii Moldova va crește cu 1,5% în acest an. Anunțul a fost făcut după finalizarea celei de-a doua evaluări a Consiliului Executiv al FMI a programului de finanțare a Republicii Moldova.
Creșterea reală a PIB-ului Republicii Moldova cu 1,5% prevăzută pentru acest an reprezintă o redresare pe termen scurt mai slabă decât cea preconizată la momentul primei revizuiri. Prognoza de creștere mai mică a PIB-ului Republicii Moldova reflectă impactul continuu al multiplelor crize asupra cererii interne și un profil de creștere mai slab pentru partenerii comerciali ai Republicii Moldova.
Pe termen mediu, se preconizează o traiectorie de creștere susținută, determinată de o redresare a consumului intern și a investițiilor pe măsură ce efectele războiului din Ucraina se diminuează, de continuarea punerii în aplicare a reformelor structurale în cadrul programului și de progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul său de integrare în Uniunea Europeană (UE).
În prezent, specialiștii economici preconizează că un efect de bază ridicat în 2022, combinat cu un consum intern mai slab și cu presupusa normalizare treptată a prețurilor globale la energie și la produse alimentare va atenua presiunile inflaționiste în 2023.
Deficitul bugetar va fi de 6% din PIB-ul Republicii Moldova în 2023
Potrivit FMI, inflația se va situa în intervalul țintă al Băncii Naționale la începutul anului 2024. Se estimează că deficitul bugetar va fi de 6% din PIB-ul Republicii Moldova în 2023.
Datoria publică va rămâne sustenabilă și va atinge un nivel maxim de 40,3% din PIB-ul Republici Moldova până în 2024, riscul global de îndatorare fiind evaluat ca fiind moderat, în timp ce datoria externă prezintă un risc scăzut de îndatorare.
FMI estimează că economia României ar urma să crească cu 3,1 procente
De asemenea, Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia României ar urma să crească cu 3,1 procente, în timp ce Comisia Europeană vine cu o estimare mai modestă de doar 1,8 procente. În oricare dintre aceste cazuri, țara noastră s-ar situa înaintea Poloniei, stat european a cărei economii este estimată să crească cu doar 0,7 procente. România ar urma să se situeze și în fața Ungariei, țara vecină urmând să se confrunte cu o încetinire economică și inflație accelerată.
Cele mai recente date Eurostat arată că PIB-ul/capital exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) din România a fost la 74% din media Uniunii Europene în 2021, marcând, astfel, o creștere de 21% față de anul 2020.
În prezent, presa internațională crede că România va depăși restul statelor vecine, iar economia națională va fi ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă și de investiții străine. Presa internațională mai scrie și că perspectivele României sunt menținute de mai multe aspecte, printre care calitatea de membru a țării noastre la Uniunea Europeană și relațiile bune cu Bruxelles-ul.
Ca o comparație, autoritățile de la Budapesta și de la Varșovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe teme precum condițiile privind statutul de drept. Aceste discuții fac ca ajutoarele prevăzute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență să nu mai ajungă în Ungaria și Polonia, asta în timp ce România deja a primit peste șase miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobânzi redusă.
