Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează faptul că, la nivel mondial, creşterea economică ar urma să fie de 3.6% în 2022, reprezentând o scădere de 0,8% comparativ cu estimările anterioare.
Războiul din Ucraina şi sancţiunile occidentale impuse Rusiei generează „unde seismice” la nivel economic, susțin specialiștii economici, citaţi de cotidianul francez Le Monde.
Referitor la zona euro, Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează o creştere economică de 2.8% în 2022, reprezentând o scădere de 1.1% comparativ cu estimările din ianuarie. Totodată, inflaţia în zona euro ar putea depăşi 12% în 2022.
La sfârșitul lui 2022, Germania ar urma să înregistreze o creştere economică de doar 2.1% (minus 1.7%), iar Franţa va avea o creştere economică de 2.9% (minus 0.6%). Statele Unite ale Americii ar urma să înregistreze o creştere economică de 3.7% (minus 0.3%), iar China va avea o creștere economică de 4.4% (minus 0.4%).
Amintim faptul că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat un nou raport în cursul zilei de marți, intitulat „World Economic Outlook”, iar conform cifrelor, estimările referitoare la creșterea economiei românești au suferit un set de modificări.
Cum va evolua economia României în 2022? FMI și-a modificat estimările
Mai exact, instituţia financiară internaţională se așteaptă ca economia românească să încetinească de la un avans de 5,9% în 2021, până la 2,2% în 2022, pentru ca în 2023 să accelereze până la 3,4%. Menționăm faptul că proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.
În Bulgaria în schimb, țara vecină cu România, lucrurile sunt diferite. FMI estimează că economia țării ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,2%, în timp ce economia Ungariei şi cea a Poloniei vor înregistra un avans de 3,7% în acest an.
Trebuie menționat faptul că estimările FMI pentru România sunt mai optimiste decât prognoza anunțată de Banca Mondială, conform căreia economia țării va înregistra un avans modest, de 1,9%. Amintim și faptul că Comisia Europeană estima în previziunile publicate pe 10 februarie 2022 că economia României va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%.
Ce modificări anunță FMI?
Referitor la rata inflației, și în acest caz, FMI și-a modificat estimările. Astfel, potrivit instituției bancare, România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul de 3,4% prognozat în toamna anului trecut. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini la 4% anul viitor.
Despre deficitul de cont curent al României, FMI spune că dacă în toamnă se miza pe un sold negativ de 5,5% din PIB, acum se prognozează că acesta va urca până la 7% din PIB, urmând ca în 2023 să se reducă uşor la 6,5% din PIB.
Menționăm faptul că în 2021, economia României a înregistrat un avans de 5,9%, comparativ cu anul precedent, în care a debutat și pandemia de COVID.
Pe de altă parte, FMI continuă să fie vigilent. În cadrul raportului, instituția bancară subliniază faptul că perspectivele economiei mondiale s-au înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie.
Efectele războiului din Ucraina asupra economiei
La acel moment, FMI estima că revenirea economiei mondiale se va consolida începând din al doilea trimestru, însă între timp perspectivele s-au deteriorat în principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Rusia să înceteze ostilităţile.
„Acest raport prognozează o creştere economică mondială de 3,6% în 2022 şi 2023, cu 0,8 respectiv 0,2 puncte procentuale mai puţin decât prognoza din luna ianuarie. Revizuirea reflectă în principal impactul direct al războiului asupra Rusiei şi Ucrainei şi consecinţele mondiale”, precizează FMI.
La finalul raportului FMI a tras și un semnal de alarmă. Mai exact, potrivit instituției bancare internațional, dizlocarea a peste patru milioane de cetăţeni ucraineni în ţările vecine, în special în Polonia dar şi în România, Republica Moldova şi Ungaria, va înmulţi presiunile economice în regiune.