Această schimbare de atitudine ar putea fi importantă pentru Atena, unde au sporit şansele ca noul guvern să caute să renegocieze pachetul de asistenţă financiară de 130 miliarde de euro acordat Greciei de FMI şi UE, după ce votul de duminică a arătat că cetăţenii eleni resping măsurile de austeritate.
Totuşi Lagarde a avertizat că FMI realizează că măsurile de austeritate frânează creşterea iar efectele sunt mai grave într-o perioadă de declin economic. Prin urmare, este esenţială reglarea reducerii cheltuielilor şi obţinerea ritmului potrivit pentru consolidarea fiscală, a subliniat şefa FMI.
Aceasta a adăugat: "După cum se întrevede anul 2013, ţările trebuie să menţină direcţia potrivită. Dacă ritmul creşterii se înrăutăţeşte peste aşteptări, ele ar trebui să persevereze cu măsurile fiscale anunţate decât cu ţintele fiscale anunţate. Cu alte cuvinte, ele nu trebuie să se opună scăderii veniturilor din taxe sau creşterii cheltuielilor provocate de încetinirea economiei".
De asemenea, referindu-se la criza datoriilor, Lagarde a explicat că "cel mai important element este planificarea unui plan credibil pe termen mediu pentru scăderea datoriei. Fără un astfel de plan, ţările vor fi curând forţate să facă ajustări chiar mai mari".
Întrebată cum vede viitorul zonei euro, Lagarde a afirmat: "Vor mai fi accidente pe parcurs dar zona euro va rămâne şi va fi solidă".
Cele două partide proausteritate şi proeuropene greceşti – PASOK (socialist) şi Noua Democraţie (dreapta) -, care guvernau împreună de la sfârşitul anului 2011, s-au prăbuşit la alegerile legislative de duminică, obţinând doar 32,4% din voturi. În acest condiţii, va fi foarte dificilă formarea unui guvern de coaliţie de către aceste două partide pentru a continua politica de austeritate dictată de UE şi FMI.
