Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) a plecat din București săptămâna trecută, urmând a se mai întoarce doar în decembrie pentru o nouă evaluare. Adică după alegerile parlamentare de la sfârșitul lui noiembrie sau începutul lunii decembrie. Între timp, reprezentanții FMI ar mai putea vizita România, dar nu într-o misiune reală de evaluare.

Cel mai probabil, cei de la FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană vor avea grijă, prin vizite „informale“, să tragă de urechi autoritățile de la București în cazul în care nu se țin de țintele stabilite de comun acord. Ținte care par departe de a putea fi realizate; de la instalarea la putere, guvernul Ponta nu s-a grăbit să ia măsuri economice reale, ci a tot căutat soluții aplicabile doar de anul viitor, cum sunt cele legate de TVA sau cota de impozitare.
FMI, prin șeful misiunii, Erik der Vrijer, a arătat că nu susține modificările fiscale propuse de actualul guvern, cu excepția plății cotei de TVA la încasarea facturii. Reducerea TVA pentru alimente și impozitarea pe nivele diferite a veniturilor nu au fost acceptate, cel puțin în acest moment, fiind invocată lipsa studiilor de impact și necesitatea ca veniturile bugetare să nu scadă.

Creșterea PIB, din ce în ce mai problematică

Prognoza FMI de creștere economică a fost redusă de la 1,5% până la 0,9%. Mai jos decât cea revizuită de către Guvern, care s-a oprit la 1,2%. Estimarea FMI pare mai aproape de realitate, dacă ne uităm la cifrele aferente ultimului trimestru, cu o creștere de 0,5% față de trimestrul anterior și de 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul primului semestru, creșterea a fost de 0,8% față de primele șase luni ale anului trecut (și cu 1,4% pe serie ajustată sezonier), conform datelor INS.

Cum sectorul agricol este puternic lovit de secetă anul acesta, iar exporturile vor avea un aport mult mai redus la urcarea PIB decât anul trecut, creșterea economică se bazează, în 2012, pe consumul intern. Care consum nu se simte deloc bine în condițiile unui leu în scădere și ale unei inflații care a urcat la 3% în iulie. Cu ceva „ajutor“ și de la sistemul bancar, unde trendul de reducere a dobânzilor (la lei) s-a oprit și are șanse de revenire pe creștere.
Nici condițiile externe nu ne ajută, zona euro fiind în recesiune după un nou trimestru de scădere. Iar la toate acestea se adaugă criza politică internă, care se speră că se va încheia odată cu decizia Curții Constituționale, așteptată în cursu­l acestei luni.  Oricum ar fi, însă, este greu de crezut că economia României va reuși, în ultimele patru luni, să crească suficient, în ciuda problemelor enumerate.

Criza dăunează grav sănătății economice

Prelungirea crizei politice ar însemna și modificarea parametrilor stabiliți după actuala vizită, conform declarațiilor șefului misiunii FMI. Ceea ce înseamnă că ar urma o nouă negociere pe marginea țintelor macroeconomice stabilite, paralelă cu amânarea aprobării etapelor de îndeplinire a acordului. Această concluzie nu face parte din lista de priorități î­naintată guvernuliui Ponta pentru perioada imediat următoare, dar este mult mai importantă decât pare la prima vedere și leagă în mod direct acordul de soluționarea, într-un fel sau altul, a suspendării președintelui.

Pentru aprobarea efectivă a celei de-a șasea misiuni a Fondului, condițiile impuse sunt în număr de patru: vânzarea a 5% din Transgaz, privatizarea Oltchim, plata arieratelor acumulate de autoritățile locale și majorarea prețului gazelor naturale, din septembrie. Dacă scumpirea gazelor naturale și vânzarea prin ofertă secundară pe bursă a pachetului de acțiuni Transgaz sunt ușor de realizat, privatizarea Oltchim și plata arieratelor vor fi mult mai dificil de îndeplinit.
„Țintele privind reducerea arieratelor bugetului general consolidat au fost depășite ușor și vor fi implementate în scurt timp măsuri care să conducă la reducerea acestora“, se arată în declarația comună a FMI, BM și CE de la finalul misiunii de evaluare, cu precizarea că va fi necesară în continuare diminuarea cheltuielilor publice și o consolidare suplimentară a bugetului de cel puțin 0,5% din PIB. Conform declarațiilor lui Erik de Vrijer, problema modificărilor fiscale nici nu a fost discutată în amănunt, însă FMI nu va accepta reduceri ale veniturilor bugetare. „Nu poți avea o taxă pe venit liberală și un regim socialist al cheltuielilor, ar duce la un mare deficit și la multe probleme“, a declarat Erik de Vrijer pentru Hotnews. În ceea ce privește cursul de schimb, șeful FMI este optimist, cu condiția ca incertitudinea politică să dispară.

Erik de Vrijer a a arătat că există o oarecare subevaluare a leului față de principalele valute în prezent, dar „dacă ne uităm la actualul nivel de curs, odată ce situația din țară va reveni la normal, există spațiu pentru o ușoară apreciere“. Leul a și crescut după aceste declarații (ajutat și de măsurile BNR), reușind să coboare sub 4,5 unități pe euro pentru prima dată după mai bine de șase săptămâni.

0,9% este noua prognoză a FMI de creștere economică pentru 2012, semnificativ mai mică decât cea a Guvernului, redusă până la 1,2% de la 1,5% anterior

4,5 lei pentru un euro este cursul indicat de ministrul finanțelor, Florin Georgescu, pentru anul acesta, nivel la care cursul se află în prezent

CITAT
Nu poți avea o taxă pe venit liberală și un regim socialist al cheltuielilor, ar duce la un mare deficit și la multe probleme.
Erik de Vrijer, șeful misiunii FMI