Misiunea FMI a dat Guvernului de la Bucureşti derogări şi termene noi pentru îndeplinirea reformelor, numai că această îngăduinţă poate avea efect de bumerang.

După o vizită de curtoazie în noiembrie, însoţită de declaraţii pline de optimism cu privire la mersul economiei româneşti, misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cea a Comisiei Europene au reuşit abia în ianuarie să facă evaluarea care fusese programată în urmă cu trei luni.

Concluziile misiunii sunt că România a îndeplinit cerinţele din acord, iar tranşele de împrumut, respectiv două tranşe comasate de 2,3 miliarde de la FMI şi o alta, de un miliard de euro, de la UE vor fi virate în februarie şi martie. Aprecierile încurajatoare ale ex­per­ţilor străini au fost urmate de felicitările comisarului european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, adresate „autorităţilor şi poporului român pentru eforturile lor  de limitare a deteriorării deficitului bugetar şi de conservare a stabilităţii macroeconomice în timpul acestei crize globale“.

Declaraţiile ofi­cialilor in­ter­na­­ţio­nali s-au reflectat în evoluţia monedei naţionale, care s-a apreciat imediat după publicarea concluziilor evaluării, dovedind încă o dată că acordul cu FMI este o garanţie pentru mediul investiţional.

Amânări şi termene noi

După cum au anunţat în noiembrie experţii de la Washington şi Bruxelles, principalele criterii de evaluare au fost îndeplinirea ţintei de deficit bugetar în 2009, de 7,3% din PIB, şi aprobarea bu­getului de stat pentru 2010, cu o ţintă de deficit de 5,9% din PIB. Cele două condiţii au fost realizate, numai că alte măsuri asumate de Guvernul de la Bucureşti au fost întârziate. Cu toate acestea, în ciuda tradiţionalei sale inflexibilităţi, misiunea FMI a dat noi derogări şi termene.

Legea responsa­bilităţii fiscale, care ar fi trebuit să fie votată de Parlament până cel târziu în martie, va fi rediscutată cu experţii străini la următoarea vizită, care va avea loc cel mai probabil la sfârşitul lunii aprilie sau la începutul lui mai. Legea pensiilor, care ar fi trebuit să fie aprobată de Guvern până la finele anului trecut, a intrat de asemenea în prelungiri, şi noul termen este luna iunie 2010. Totodată, data până la care trebuie eliminate arieratele companilor de stat a fost amânată până la încheierea acordului, în aprilie 2011, deşi programul iniţial prevedea sfârşitul acestui an.

Derogările insitu­ţii­lor internaţionale sunt atipice, ca şi decizia acestora ca jumătate din ul­timele trei tranşe de la FMI, însemând, 2 mili­arde de euro, să fie folosite pentru finan­ţarea deficitului bugetar, adică pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Consecinţe grave

La rândul său, Comisia Europeană a anunţat că analizează posibilitatea de a acorda României mai mult timp pentru corectarea deficitului bugetar la un nivel de sub 3% din PIB. Contrar aşteptărilor analiştilor economici, care credeau că instituţiile in­ternaţionale vor fi mult mai rigide în 2010 decât în 2009, acestea au avut doar aprecieri laudative şi au dat păsuiri acolo unde Guvernul nu şi-a făcut temele. Pe termen lung însă, atitudinea prea flexibilă ar putea induce „hazard moral“ în deciziile politice. Obţinerea împrumutului în orice condiţii va duce la amânarea la nesfârşit a reformelor bugetare sau administrative cerute de FMI, necesare în primul rând pentru revenirea unei creşteri economice sănătoase.

Dacă aş vrea să cumpăr un Mercedes, dar nu mi-aş putea permite decât o Dacie, atunci aş cumpăra o Dacie. România nu-şi permite un sector public de tip Mercedes, ci unul de tip Dacia.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI

2,3 miliarde de euro vor fi virate în februarie din împrumutul de la FMI, suma totală primită de România ajungând astfel la circa 9 miliarde euro