rating care ar trebui sa priveasca de acum cu mai mare incredere o tara in stare sa pastreze un angajament, pentru celelalte institutii financiare cu care avem programe in derulare, si, poate, pentru oficialii Comisiei Europene de la care asteptam lunile urmatoare un raport important in demersul de integrare. sampania victoriei a pastrat insa gustul amar al „reusitei pe jumatate”. Girul FMI de saptamana trecuta a fost acordat unui program de reforme structurale „in mare masura neterminat”, potrivit comunicatului trimis de institutia financiara internationala imediat dupa anuntarea deciziei. Romania a avut patru derogari de la criteriile de performanta convenite, pentru nerealizarea activelor externe si interne nete ale BNR, intarzierea privatizarii BCR si incasarea facturilor la utilitatile publice. Nerealizarile de pana acum vor trebui rezolvate pe parcursul viitoarei intelegeri. Aceasta va fi una de tip nou, specifica tarilor mai putin amenintate de pericolul instabilitatii macroeconomice. „Cel mai bun tip de acord este un precautionary stand-by”, spune ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, precizand ca negociatorii Fondului vor sosi la Bucuresti la inceputul lunii noiembrie. Romaniei ar urma sa-i fie stabilite principalele directii macroeconomice, insa nu vor mai fi trase sume de bani decat in situatii de urgenta.Mai putin constrangator decat fostul stand-by, viitorul acord cu FMI, ce ar putea fi incheiat, potrivit ministrului Tanasescu, pe termen de 18 luni, va avea obiective clar definite pentru primele opt-noua luni. Adica exact perioada de dinaintea alegerilor, in care actualul Executiv mai are mandat. Prim adjunctul directorului general al FMI, Anne Krueger, a aratat destul de clar, dupa sedinta board-ului de saptamana trecuta, la ce se vor uita in mod special expertii Fondului in anul electoral. Multe dintre recomandarile avertisment vor prinde Guvernul „la mijloc” intre necesitatea unei evaluari pozitive a performantelor macroeconomice din partea FMI si protestele sindicale nedorite in prag de alegeri.Regula de aur: salariul nu creste mai mult decat inflatia”Este important sa se limiteze cresterea puternica a cererii interne, inclusiv printr-un control strict al salariilor in intreprinderile de stat si prin evitarea unei noi cresteri in termeni reali, in 2004, a salariului minim pe economie”, spune Anne Krueger. Regula „salariul minim pe economie nu creste mai mult decat rata inflatiei” a atras deja proteste zgomotoase in strada din partea sindicatelor, care isi doresc un salariu minim de 100 de euro anul viitor si 300 de euro pana in 2007. Deocamdata, Guvernul pare sa reziste. O alta cerere sindicala – scaderea varstei de pensionare – a fost catalogata de premierul Adrian Nastase drept „o gluma”. Experienta anilor electorali trecuti a aratat, insa, ca discursul „de Bruxelles” se poate intoarce usor la 180 de grade intr-o prelegere de campanie electorala. Pentru moment insa, oficialii romani promit politici salariale prudente si reducerea deficitului cvasi-fiscal (datoriile si pierderile companiilor de stat si institutiile publice neprinse in bugetul de stat) cu 0,5%-0,7% din PIB in 2004, fata de 2-3% din PIB in prezent.Un alt avertisment al FMI ar trebui sa faca Guvernul sa se gandeasca de doua ori inainte de a deschide punga generozitatii bugetare pentru anumite domenii. „Relaxarea bugetului in 2004 trebuie evitata daca nu este acompaniata de masuri ferme si credibile pentru imbunatatirea balantei economii-investitii in intreprinderile de stat”, considera Krueger. Tot de evitat sunt facilitatile fiscale in domeniul impozitului pe profit si TVA care „pot eroda succesul reformelor”. FMI nu a transmis, insa, nici o obiectie fata de reducerea contributiilor la asigurari sociale din 2004, masura care, impreuna cu reducerile la TVA, vor determina, potrivit ministrului Tanasescu, cresterea deficitului bugetar cu 0,3% anul viitor.O alta problema, caracterizata de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, drept una „emotionala inca din perioada comunista”, este cea a sectorului energetic. De ea se leaga multe sensibilitati sociale, dar si mai multe avertismente ale FMI: facturile trebuie colectate mai bine, privatizarea si programele de reforma in domeniu trebuie accelerate, pretul gazelor trebuie majorat pana in 2007 la nivelul pretului de import, iar preturile la energie electrica ajustate regulat. In opinia guvernatorului BNR, cresterile de preturi la energie ar trebui anuntate din timp, astfel incat sa poata fi pregatite masurile de politica monetara si rata inflatiei sa fie predictibila. Dupa majorarile in lant ale tarifelor la utilitati, rata inflatiei a atins in septembrie un maxim anual, care ar putea ameninta tinta de 14% a inflatiei pentru 2003.· Salariile in sectorul de stat trebuie controlate strict.· Cresterea salariului minim pe economie in termeni reali trebuie evitata.· Bugetul nu poate fi „relaxat” fara masuri de eficientizare a intreprinderilor de stat.· Cresterea cererii interne trebuie limitata.· Facilitatile in domeniul impozitului pe profit si TVA trebuie evitate.· Pretul gazelor naturale trebuie sa creasca gradual pana in 2007, pana la nivelul pretului de import.· Ajustarea trimestriala a preturilor la energie.· Masuri pentru cresterea incasarilor la facturile de energie si gaze.· Continuarea redimensionarii intreprinderilor de stat cu pierderi, masura tradusa prin concedieri si lichidari.· Mentinerea deciziei de a elimina sau reduce conditiile impuse investitorilor de a mentine un anumit numar de salariati.