FMI (Fondul Monetar Internațional) anticipează că inflația anulă din România va ajunge la 12,5% în acest an, dacă războiul din Ucraina nu va dura foarte mult. Totodată, FMI estimează că rata inflației din țara noastră va scădea la 10% în 2023.
În prezent, FMI (Fondul Monetar Internațional) estimează că avansul economiei românești se va modera la aproximativ 3,5% – 4,5% în 2022 şi 2023, avertizând totodată că incertitudinile din jurul acestor previziuni sunt mari.
„Riscurile directe în urma războiului sunt limitate, deoarece România este un producător de cereale substanțial, în mare parte autonomă din punct de vedere energetic, având doar importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale şi financiare directe cu Rusia şi Ucraina sunt neglijabile.
Totuşi, întreruperea extinsă a aprovizionării cu gazel ruseşti ar majora şi mai mult preţul energiei şi ar reduce activitatea partenerilor comerciali din Europa.
Inflaţia ridicată, care ar putea reduce şi mai mult cererea şi ar declanşa o spirală salarii-preţuri, o înăsprire mai mare decât se anticipa a condiţiilor financiare externe şi interne şi, pe plan intern, stagnarea reformelor, care ar putea slăbi încrederea şi ar provoca riscul unei retrogradări a ratingului de credit.
Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor preconizate conform PNNR ar putea duce la majorarea creşterii peste scenariul de bază”, scrie în declaraţia de încheiere emisă la finalul vizitei delegaţiei FMI pentru analiza anuală a economiei româneşti.
România, grav afectată de războiul din Ucraina și de creșterea inflației
De altfel, FMI avertizează autoritățile române că, după o redresare solidă în urma pandemiei de coronavirus, țara noastră se confruntă acum cu efecte negative din cauza războiului din Ucraina şi a inflaţiei mari.
În plus, România se confruntă cu aceste noi provocări dintr-o poziţie fiscală slabă. Măsurile de atenuare a impactului scumpirii preţurilor la energie, de exemplu, ar trebui să fie temporare şi să îi vizeze numai pe cetățenii vulnerabili pentru a limita costurile bugetare şi pentru a nu împiedica conservarea energiei.
FMI recomandă să fie introduse politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu pentru a reconstrui spaţiul fiscal şi a sprijini împrumuturile de pe piaţă pentru finanţarea bugetară.
Aceasta ar trebui să includă o reformă fiscală ambiţioasă pentru a exista asigurări că fiecare îşi plăteşte echitabil partea. De asemenea, politica monetară ar trebui să urmărească atentă revenirea inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste în banda de variaţie a BNR, în timp ce politicile din sectorul financiar trebuie să prezerve soliditatea sistemului bancar.
Politicile sectorului financiar trebuie să echilibreze menţinerea solidităţii sistemului bancar românesc
„Chiar înainte de pandemie şi război, deficitele fiscale şi de cont curent au crescut la niveluri ridicate. O parte semnificativă a deficitului de cont curent este finanţată din granturi UE şi fluxuri de investiţii directe, iar rezervele rămân în general adecvate, dar creşterea costurilor cu dobânzile prezintă riscuri.
În ceea ce priveşte bugetul, cheltuielile mai ridicate nu au fost însoţite de creşteri proporţionale ale veniturilor. Presiunile fiscale suplimentare, generate mai întâi de pandemie şi acum de efectele războiului, chiar dacă în mare parte sunt temporare, majorează şi mai mult datoria, ceea ce necesită consolidarea pe termen mediu.
Înăsprirea monetară efectuată de BNR a contribuit la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste. Creşterile ratelor dobânzilor şi gestionarea strictă a lichidităţii au fost combinate pentru a menţine condiţiile monetare în linii mari aliniate cu tendinţele globale şi regionale. Funcţionarea pieţei obligaţiunilor de stat a fost, de asemenea, prezervată. Cu toate acestea, continuă să se extindă trecerea preţurilor la energie şi la alimente în inflaţia de bază. Politicile sectorului financiar trebuie să echilibreze menţinerea solidităţii sistemului bancar românesc şi menţinerea fluxului de credit.
În urma pandemiei, sistemul bancar şi-a menţinut poziţia puternică în ceea ce priveşte capitalul, lichiditatea şi profitabilitatea. Rata creditelor neperformante a scăzut sub nivelurile de dinaintea pandemiei, iar provizioanele pentru pierderile din credite rămân mult mai ridicate decât media UE. Intermedierea financiară s-a îmbunătăţit, cu o creştere puternică a creditării în ultimii doi ani. În acest context, schemele de garantare a creditelor ar trebui reduse în timp”, a explicat recent FMI.