Reprezentantul FMI în România, Tonny Lybek, declară, într-un interviu pentru Capital, că noul guvern trebuie să ia cât mai rapid măsuri dure, pentru a ajuta economia să reintre pe creştere şi că un deficit mai mare de 5,9% din PIB în 2010 este inacceptabil.
Capital: Ce condiţii ar trebui să îndeplinească România pentru ca misiunea de evaluare să vină cât mai curând posibil?
Tonny Lybek: Tocmai am încheiat, între 14 şi16 decembrie, vizita unei mici echipe tehnice care a lucrat la bugetul pe 2010. A fost o vizită de mare succes. Echipa comună a FMI şi CE a ajuns la un acord, la nivel tehnic, privind măsurile care vor fi luate pentru îndeplinirea ţintei de deficit: 5,9% din PIB în 2010. Bugetul care va fi adoptat de Parlament va trebui să fie în parametrii agreaţi.
La finele lui septembrie, criteriile de performanţă au fost realizate, cu excepţia arieratelor guvernamentale. Au fost progrese şi la măsurile fiscale. Totuşi, în următoarele săptămâni, sunt necesare progrese suplimentare cu reformele structurale esenţiale. O misiune care să facă a doua evaluare ar putea veni în ianuarie, odată ce va fi instalat un nou guvern. Bazându-ne pe progresele de până acum, suntem optimişti că echipa FMI va putea înainta rapid evaluarea către boardul executiv la mijlocul lunii februarie, şi tranşa va fi virată.
– Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante obiective ale următorului guvern?
T.L.: În ceea ce priveşte priorităţile, noul guvern este cel care trebuie să răspundă la întrebare. Totuşi, continuarea programului este evident determinată de modul în care autorităţile române îşi vor îndeplini angajamentele. Acest lucru va contribui la stabilitatea macroeconomică, sustenabilitate şi predictibilitate, cruciale pentru revigorarea creşterii economice.
E important şi să continue reformele structurale pentru ca România să profite de situaţie atunci când perspectivele globale se vor îmbunătăţi. Asta înseamnă că anumite decizii politice dificile vor trebui luate de următorul cabinet şi parlament. Cu cât mai repede se vor lua aceste decizii, cu atât mai repede va avea România o creştere economică sănătoasă.
– E posibil, dacă Guvernul solicită acest lucru, să se modifice criteriile acordului? În ce condiţii?
T.L.: Referitor la structura cheltuielilor şi a veniturilor, este o decizie complet suverană a Guvernului, atâta timp cât este credibilă şi ţine cont de ţinta de deficit bugetar, astfel încât, în cele din urmă, să ajungă la mai puţin de 3% din PIB, cum s-a angajat România ca stat membru.
FMI a fost până acum flexibil. Am sprijinit modificarea programelor pentru a le adapta la schimbarea condiţiilor externe. În această vară, când estimările privind creşterea economică pentru 2009 s-au înrăutăţit, am fost de acord cu un deficit bugetar mai mare, aşa încât scadă nevoia statului de a se împrumuta de la bănci în defavoarea sectorului privat. Am permis, în mod excepţional, ca jumătate din tranşe să fie folosită pentru finanţarea deficitului bugetar.
Evident, nu putem fi flexibili dacă situaţia se deteriorează exclusiv din cauza deciziilor slabe de politică internă. Mai mult, revenirea economiei pare să fie mai rapidă decât s-a anticipat şi am revizuit în sus prognoza pentru 2010 de la 0,5 la 1,3%, datorită creşterii puternice a cererii externe. De aceea, nu există motive serioase pentru a accepta un deficit mai mare.
– Care sunt, în momentul de faţă, principalele riscuri pentru stabilitatea economică?
T.L.: Riscurile pot fi privite şi ca oportunităţi. România vrea să devină o ţară europeană modernă, cu un standard de viaţă european. Prin urmare, continuarea reformelor începute în sectorul public şi privat pentru a face economia mai eficientă este necesară. Sectorul privat a fost sprijinit de intrările masive de capital, dar acestea au dus şi la supraîncălzirea economiei. Datorită vremurilor bune, unele reforme din sectorul public au fost întârziate în această perioadă.
– În ce fel va fi periclitat acordul dacă nu vom avea un nou guvern până la sfârşitul anului?
T.L.: Virarea tranşelor de împrumut a fost întârziată temporar din cauza situaţiei politice complicate din această perioadă. De îndată ce aceasta situaţie politică se va lămuri şi imediat după ce se va aproba bugetul de stat pentru anul 2010, vom putea continua acordarea sprijinului.
„Suntem optimişti că echipa FMI va putea înainta rapid evaluarea către boardul executiv, care se va întruni în februarie.”
Tonny Lybek
Program strâns pentru banii FMI
Etapele programului au fost anunţate de preşedintele Traian Băsescu:
– 23 dec. Guvernul ar trebui să fie în funcţiune pentru a putea depune bugetul la Parlament până la sfârşitul anului
– 4 ian. Parlamentul ar urma să înceapă examinarea bugetului de stat
– 16 ian. Bugetul ar putea fi aprobat pentru a se solicita venirea echipei de evaluare
– 20 – 27 ian. Echipa ar urma să realizeze evaluarea acordului de finanţare
– 27 ian. – 1 febr. S-ar putea pregăti documentul de evaluare pentru boardul FMI
– 12 – 15 febr. Şedinţa boardului FMI, în care ar urma să fie aprobat documentul echipei de evaluare
– 17 febr. România ar putea primi simultan tranşele III şi IV, de 2,3 miliarde euro
