Fondul Monetar Internaţional îşi va intensifica anul acesta eforturile de sprijinire a membrilor săi în vederea îndeplinirii obiectivelor de creştere a economiei, inclusiv prin alocarea unor resurse suplimentare pentru a proteja statele vulnerabile, a afirmat directorul general al FMI, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Într-un document pregătit pentru Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, care se va desfăşura la Washington, în perioada 15-17 aprilie, Christine Lagarde afirmă că FMI trebuie să se asigure că dispune de fonduri adecvate şi va examina o serie de reforme, inclusiv întărirea legăturilor cu băncile regionale şi reexaminarea metodologiei de creditare.
Printre reformele avute în vedere se află o utilizare mai extinsă a coşului de valute SDR (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fondul Monetar Internaţional în tranzacţiile internaţionale. Anul acesta yuanul va fi inclus în coşul de valute, alcătuit în prezent din dolar, euro, lira sterlină şi yenul.
"Resursele financiare ale FMI vor fi disponibile pentru a sprijini implementarea reformelor, a prezervării stabilităţii financiare şi a protejării statelor vulnerabile în actualul mediu economic. FMI va identifica măsurile necesare pentru ca ţările să-şi îndeplinească angajamentele privind creşterea economică şi va continua să analizeze implicaţiile ratelor negative ale dobânzilor", a afirmat Lagarde.
Într-un raport elaborat de directorul FMI pentru pieţe de capital, Jose Vinals, se arată că dobânzile negative introduse de unele bănci centrale au ajutat la relaxarea condiţiilor de creditare, dar autorităţile trebuie să monitorizeze cu atenţie riscurile potenţiale.
Un număr de şase bănci centrale, în special Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei, au introdus dobânzi negative care variază de la minus cinci puncte de bază în Ungaria la minus 125 puncte de bază în Suedia.
"Deşi experienţa cu dobânzile nominale negative este limitată, credem că, pe ansamblu, ele ajută la livrarea unor stimulente monetare suplimentare şi relaxarea condiţiilor financiare, ceea ce susţine cererea şi stabilitatea preţurilor", se arată în raportul publicat săptămâna trecută de Jose Vinals.
Potrivit FMI, dovezile existente până acum arată că dobânzile negative i-au încurajat pe investitori să renunţe la obligaţiunile guvernamentale cu riscuri reduse şi au redus costurile de creditare pentru companii. În cazul băncilor imaginea este una mixtă, însă în cele mai multe cazuri dobânzile la credite au scăzut după introducerea dobânzile negative de către băncile centrale, chiar dacă marjele de profit s-au redus.
Fondul avertizează însă că există unele limite cu privire la eficienţa dobânzilor negative.
"Dacă acestea rămân negative o perioadă îndelungată, ar putea afecta viabilitatea companiilor de asigurări, pensiilor şi vehiculelor de economii" şi, de asemenea, ar putea încuraja asumarea de riscuri excesive, se arată în raportul FMI.
În acest context, FMI a cerut autorităţilor de supervizare să monitorizeze cu atenţie riscurile potenţiale şi să deruleze inspecţii la instituţiile financiare.
SURSA: Agerpres