Participanţii la adunarea generală anuală de la Washington a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale au încheiat duminică cele trei zile de convorbiri fără a ajunge la un consens pentru adoptarea măsurilor necesare prevenirii unui război valutar, informează AFP.
Comitetului Monetar si Financiar Internaţional din cadrul FMI nu a reuşit să rezolve fricţiunile dintre principalele state dezvoltate, inclusiv China şi Statele Unite.
„În timp ce sistemul monetar internaţional s-a dovedit rezistent, tensiunile şi vulnerabilităţile rămân, ca rezultat al adâncirii dezechilibrelor mondiale, fluxului volatil de capital, evoluţiilor cursului valutar şi problemelor legate de furnizarea şi acumularea rezervelor oficiale”, se arată în declaraţia IMFC.
Această declaraţie nu face nici o referire specifică la China sau la alte state pentru schimbarea politicii de folosire a unui curs valutar scăzut şi acumularea de rezerve pentru a creşte exporturile.
„Există fricţiuni, evident”, a declarat preşedintele IMFC, Youssef Boutros-Ghali, la încheierea discuţiilor de la sediul din Washington al FMI.
Întrebat de ce nu s-a redactat o rezoluţie mai dură, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a afirmat că „există doar un singur obstacol, şi acesta este acordul membrilor”.
„Nu cred că se pot adopta decizii altfel decât prin cooperare, a adăugat el.
Ministrul nipon de Finanţe, Yoshihiko Noda, a declarat că „nu este sustenabil ca unele state să obţină creştere economică în timp ce impun costuri altor ţări. Este un moment critic acum iar societatea internaţională trebuie să coopereze pentru a rezolva aceste probleme”.
Guvernatorul Băncii centrale a Chinei respinge reevaluarea rapidă a yuanului
Vineri guvernatorul Băncii centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, a respins cererile pentru o reevaluare rapidă a yuanului, afirmând că statul chinez va reforma cursul yuanului mai degrabă gradual, către un nivel echilibrat, decât să se angajeze „într-o terapie de şoc”.
”Nu cred că este vorba de un război. Într-un război, există întotdeauna cineva care pierde şi nu putem avea aşa ceva”, a apreciat ministrul francez de Finanţe, Christine Lagarde. Oficialul francez şi-a exprimat încrederea că FMI va găsi un teren comun pentru colaborare între statele membre.
Şi preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet s-a declarat optimist. „Sunt pe deplin încrezător că comunitatea internaţională va găsi modalităţile adecvate de cooperare. Suntem foarte, foarte ostili, unui aşa numit război valutar”. Oficialul BCE a minimalizat ruptura dintre statele dezvoltate şi cele emergente privind evoluţia cursului valutar, apreciind că participanţii la reuniunea FMI au înţeles „că au responsabilitatea” să evite o rată de schimb excesiv de volatilă sau alte dezechilibre.
În ultimele săptămâni, din cauza ritmului lent al redresării economiei, o serie de state, de la Japonia la Columbia, au intervenit pentru a stopa aprecierea monedelor lor naţionale pentru a-şi proteja exporturile. Summitul va fi dominat de disputa îndelungată dintre Statele Unite şi China, acuzată că politica de păstrare a unui yuan scăzut a încetinit redresarea mondială şi a afectat piaţa muncii din SUA.
În urma declaraţiilor recente ale ministrului brazilian de Finanţe, Guido Mantega, privind potenţialul declanşării unui război valutar, Dominique Strauss-Kahn a afirmat: „Am văzut rapoarte conform cărora unele state emergente, ale căror economii se confruntă cu un flux ridicat de capital, spun că poate este timpul să folosească monedele lor naţionale pentru a încerca să obţină un avantaj, în special în domeniul comercial. Nu cred că este o soluţie bună”.
Americanii vor aprecierea monedei chineze
Numeroşi parteneri comerciali ai Chinei, în primul rând SUA şi Europa, ar dori ca Beijingul să aprecieze moneda naţională, însă „direcţia în care acţionăm în evoluţia mecanismului privind cursul de schimb al yuanului va rămâne neschimbată”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Jiang Yu, la începutul acestei luni.
Bunele relaţii între China şi SUA sunt „profitabile nu doar pentru ambele ţări, ci pentru întreaga lume”, iar acestea presupun „eforturi necontenite din partea” tuturor părţilor, a explicat Jiang Yu.
La jumătatea lunii iunie, Beijingul s-a angajat să permită o fluctuaţie de 5% a yuanului în raport cu dolarul, însă de la acest anunţ valoarea monedei naţionale a Chinei a rămas stabilă, iar unii parlamentari americani consideră că aceasta ar trebui apreciată cu 40%.
Prefaţând declanşarea crizei mondiale, în vara anului 2008 China a stabilit la 6,8/dolar cursul de schimb al yuanului, asigurându-i stabilitatea. Odată cu relansarea economică, s-au intensificat presiunile privind aprecierea monedei chineze exercitate de principalii parteneri comerciali ai Chinei, în special Statele Unite ale Americii.
În iunie, Banca Centrală a Chinei a anunţat că va creşte flexibilitatea ratei de schimb a yuanului şi va reveni la regimul fluctuant al acesteia, folosit înainte de declanşarea crizei financiare mondiale şi a fixat un nivel al cursului de 6,790 yuani faţă de dolar.