Argentina, care a atacat violent acţiunile din trecut ale Fondului Monetar Internaţional în America de Sud, denunţă acum aceleaşi reţete de austeritate impuse Greciei de către FMI şi Uniunea Europeană, care nu au împiedicat statul sud-american să se scufunde în 2001, informează miercuri AFP. Nu demult, Cehia aducea acuzaţii FMI prin vocea unui oficial bancar, spunând că  instituţia a determinat criza din Europa de Est.

Reţeta FMI pentru Grecia „este aceeaşi cu cea pentru Argentina, înainte de prăbuşirea din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor”, a declarat Jorge Remes Lenicov, ministru argentinian al economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria acestei ţări.

Chiar preşedinta argentiniană Cristina Kirchner a comparat – după incidentele de la Atena, soldate cu trei morţi – criza economică din Grecia cu ruina trăită de ţara sa la sfârşitul lui 2001. „Aceste imagini seamănă prea mult şi sunt fructul aceloraşi reţete ale organismelor internaţionale de creditare, cu suprimarea administraţiilor municipale, reducerea salariilor şi ajustările. Este aceeaşi reţetă eternă a acestor organisme care nu înţeleg nimic din ceea ce se întâmplă în lume”, a spus dna Kirchner.

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a răspuns indirect acestor acuzaţii, dând asigurări că măsurile de austeritate decise în Grecia, în schimbul unui ajutor de 110 miliarde de euro din partea UE şi a FMI, nu-i afectează pe cei mai săraci.

FMI a părăsit ţara, atunci când criza s-a agravat

Fostul ministru al economiei Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresării Argentinei, apreciază însă că FMI nu a tras învăţămintele crizei argentiniene. „FMI nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări (pe care le-a emis şi) pentru Argentina în 2002, cele pe care noi le-am respins”, a spus Lavagna.

„În Argentina, pentru numeroşi oameni, FMI este diavolul” şi sunt motive care să explice această atitudine, recunoştea Strauss-Kahn, cu ocazia unei vizite la Buenos Aires, în septembrie 2007. Ulterior, discreditata instituţie şi-a făcut mea culpa şi şi-a recunoscut greşelile în gestionarea unor crize, notează AFP. Planul de salvare destinat Argentinei se ridica la 40 de miliarde de dolari pentru 2000 şi 2001, dar FMI a părăsit ţara, atunci când criza s-a agravat.

Asemănările dintre criza din Grecia şi Argentina anului 2001 sunt la prima vedere frapante: aceeaşi îndatorare excesivă, aceeaşi incapacitate de a evita falimentul prin devalorizarea monedei. Grecia a renunţat la independenţa sa monetară în momentul adoptării euro, la fel cum a făcut-o Argentina când a instaurat paritatea peso-dolar în timpul mandatelor preşedinţilor Carlos Menem (1989-1999) şi Fernando De La Rua (1999-2001). Prăbuşirea economică argentiniană a antrenat la sfârşitul lui 2001 o gravă criză socială şi revolte soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, când între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 s-au succedat la putere nu mai puţin de cinci preşedinţi.

„Marea diferenţă este că au sărit în ajutorul Greciei, pe când în 2001 au împins Argentina spre prăbuşire”, apreciază Fernando De La Rua. Argentina a reuşit în cele din urmă să revină pe creştere după o devalorizare de 65% a monedei sale naţionale, ceea ce a antrenat de facto încetarea parităţii peso-dolar. În schimb, crearea plasei de siguranţă în zona euro împiedică Grecia să intre în faliment, condamnând-o la austeritate.

SURSA: Agerpres

DETALII:
Citeşte şi O nouă lovitură a Cehiei pentru FMI
Citeşte şi „FMI a accelerat criza din Europa de Est. A determinat statele să se împrumute”