Economia mondială începe să vadă capătul tunelului. Publicarea, marți, a noilor previziuni de creștere de către Fondul Monetar Internațional dă speranțe pentru zile mai bune. „Devine tot mai vizibilă ieșirea din această criză economică și sanitară”, afirmă economistul-șef al instituției, Gita Gopinath, după cum transmite Les Echos.

Pentru anul în curs, economiștii Fondului și-au modificat previziunile privind creșterea PIB-ului global – de la 5,5% la 6%. Cu toate acestea, în 2022, creșterea ar putea fi limitată la 4,4%. Este o creștere cu două zecimi față de cifrele din 26 ianuarie.

Perspectiva îmbunătățită se datorează în principal revizuirii ”în sus” a performanței țărilor dezvoltate, a căror activitate este susținută de planuri de redresare. La nivel global, valoarea sprijinului bugetar se ridică la 16.000 miliarde de dolari.

FMI prevede o creștere de 6,4% pentru SUA

Țările bogate se redresează primele, începând cu Statele Unite, pentru care FMI prevede o creștere de 6,4%, și nu de 5%, cum fusese stabilit la începutul anului. Statele Unite vor fi „singura economie mare care ar putea să depășească nivelul PIB-ului prognozat pentru 2022 înainte de pandemie”, subliniază Gita Gopinath. „Noul pachet bugetar al administrației Biden, de 1.900 miliarde de dolari, ar trebui să dea un impuls puternic creșterii economice în Statele Unite în 2021 și să ofere semnale pozitive semnificative partenerilor comerciali”, se arată în raport.

Japonia, cu o creștere de 3,3%, ar urma, de asemenea, să revină la nivelul de dinainte de criza sanitară în a doua jumătate a acestui an. Nu este și cazul economiilor din zona euro și a Regatului Unit, care vor trebui să aștepte până anul viitor pentru a realiza acest lucru. Conform FMI, creșterea în zona euro ar trebui să ajungă la 4,4%, cu 0,2 puncte mai sus decât se prognoza acum două luni.

Franța este creditată cu 5,8%, deși ministerul francez de finanțe și-a redus propriile prognoze de la 6% la 5%. Se așteaptă ca Germania să ajungă la 3,6%, iar Italia la 4,2%. „Economia Chinei ar putea să crească cu 8,4% în acest an. În timp ce economia chineză a revenit deja la nivelul PIB-ului său de dinainte de pandemie încă din 2020, multe alte țări nu vor putea să facă acest lucru până în 2023 ”, a observat economistul-șef al FMI.

Altfel spus, nu toate țările se află în aceeași barcă, iar relansarea care prinde contur va fi diferită în funcție de mijloacele implementate pentru redresare (planuri de sprijin, vaccinări etc.). Așadar, diferitele traiectorii de redresare vor crea diferențe (mai mari) în ceea ce privește nivelul de trai. „Scăderea medie anuală a PIB-ului pe cap de locuitor între 2020 și 2024, comparativ cu previziunile făcute înainte de criza determinată de pandemie, se va situa în jur de 5,7% în țările cu venituri mici și de 4,7% pe piețele emergente, în timp ce în economiile avansate, pierderile ar trebui să fie mai mici de 2,3%”, afirmă economistul-șef al FMI. Se preconizează că sărăcia extremă va afecta încă 95 de milioane de oameni în 2021.

FMI solicită menținerea planurilor de sprijin

Dacă norii de la orizont par să se risipească, partida nu este câștigată încă. Avansarea mai rapidă a campaniilor de vaccinare ar putea îmbunătăți previziunile. FMI solicită acces universal la vaccinuri. „În timp ce unele țări vor realiza vaccinarea majorității populației până în această vară, restul planetei, în special țările cu venituri mici, vor trebui probabil să aștepte până la sfârșitul anului 2022”, își exprimă regretul Gita Gopinath. ”Trebuie să accelerăm producția și distribuția de vaccinuri, să evităm orice limitare a exporturilor de bunuri medicale și să finanțăm în special mecanismul COVAX, de care depind dozele pentru țările sărace”.

Deocamdată nu pot fi excluse noi dificultăți în calea relansării. O pandemie mai prelungită, cu variante de virus pe care vaccinurile nu le-ar putea trata, ar duce la o deteriorare marcată a previziunilor de creștere.

Pentru FMI, nu există nicio îndoială că sprijinul pentru activitatea economică trebuie să continue. „În acest moment, accentul ar trebui să se pună pe ieșirea din criza sanitară, acordând prioritate cheltuielilor pentru sănătate – vaccinări, tratament și infrastructură de îngrijire a sănătății. Sprijinul bugetar ar trebui să vizeze cele mai afectate gospodării și companii. În același timp, politica monetară trebuie să rămână flexibilă”, conchide Gita Gopinath, economist-șef al FMI.