‘Putem distinge trei mari coordonate ale discuţiilor care vor fi purtate de membrii misiunii FMI care va sosi miercuri la Bucureşti, şi anume continuarea procesului de consolidare fiscală, continuarea procesului de reforme structurale şi asigurarea stabilităţii financiare. În cadrul subiectelor legate de reforma structurală se află cele care se referă la situaţia întreprinderilor de stat, care reprezintă cea mai importantă problemă, după părerea mea. O altă temă care va fi abordată este cea a continuării reformelor structurale din domeniile administraţiei publice, guvernanţei locale şi, desigur, guvernanţei centrale. Al treilea mare obiectiv al discuţiilor îl va constitui stabilitatea financiară şi, nu în ultimul rând, întărirea politicii monetare în anii care urmează’, a precizat Mihai Tănăsescu.

Aşa cum s-a anunţat şi după aprobarea în Boardul FMI a noului program stand-by de tip preventiv cu România, problema restructurării, privatizării sau chiar a desfiinţării unora dintre companiile de stat care produc pierderi, inclusiv a unor mine de cărbune, este un capitol de importanţă majoră pentru economia românească.

‘Acest subiect va fi abordat în cadrul negocierilor privind reformele structurale. Vom discuta companie de companie, vom vedea care este structura pierderilor şi a arieratelor şi rezultatele acestei analize vor conduce la formularea unor recomandări care să fie avute în vedere de autorităţile de la Bucureşti, în lunile care urmează’, a spus reprezentantul României la FMI.

Conform declaraţiei lui Mihai Tănăsecu, un alt punct de discuţii va fi ‘situaţia în domeniul preţurilor administrate de stat, în vederea stabilirii unui calendar de ajustare a preţurilor administrate în domeniul transporturilor şi energiei’. Mihai Tănăsescu a subliniat că acest subiect ‘este doar un element al programului de restructurare, dar analiza fiecărei companii (de stat – n. red.) în parte, a fiecărei probleme cu care se confruntă aceste întreprinderi, va avea la bază o asemenea analiză, inclusiv un calendar de ajustare a preţurilor, în anii care urmează’.

Un subiect de interes în programul de discuţii al misiunii FMI care se va afla la Bucureşti în perioada 27 aprilie – 9 mai va fi şi cel al inflaţiei.

‘Inflaţia arată deocamdată un trend crescător, dar este un trend care nu se manifestă numai în România, ci la nivel mondial, iar o politică monetară vigilentă pe această temă este necesară, ca şi o coordonare a politicilor monetare cu cele fiscale, pentru ca acest fenomen să poată fi stăpânit’, a apreciat fostul ministru de finanţe.

În ceea ce priveşte posibilitatea economiei româneşti de a atinge o creştere de 1,5 % în 2011 şi chiar de a depăşi acest nivel, dacă autorităţile române vor reuşi să atragă mai multe fonduri structurale, Mihai Tănăsescu a subliniat că ‘un volum mai mare de fonduri structurale atrase asigură, evident, o creştere economică mai mare. Estimările pe care le avem în momentul de faţă sunt cele cunoscute, de 1,5 %-2 % pentru 2011, dar rezultatele la sfârşitul anului vor depinde foarte mult de conjunctura internaţională, de evoluţia riscurilor binecunoscute. Cred că rezultatele în ceea ce priveşte creşterea economică a României la finele lui 2011 vor fi unele pozitive’, a concluzionat Mihai Tănăsescu.

Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300 % din cota pe care România o are la FMI.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.

Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României (BNR).

Acordul stabileşte un cadru şi o serie de ţinte în domenii precum energia, transporturile şi sănătatea.