A fost de ajuns o scanteie ca totul sa capete aspectul unui roman suprarealist. Pentru cateva zile, cozile enorme formate la ghiseele FNI din Cluj, Bucuresti sau Targu-Mures, panica creata de un ziar iresponsabil, precedentul numit SAFI, toate acestea impreuna au readus in prim plan lipsa de maturitate a unei piete inca in formare, cat si teoriile conform carora psihologia unei multimi este mult diferita fata de cea a indivizilor ce o compun. De ce va retrageti banii, am intrebat? De teama! – ni s-a raspuns invariabil. O teama fara un suport real, in conditiile in care nu
s-a schimbat nimic in metodologia de calcul, iar onorarea cererilor de rascumparare se facea in mod normal. O teama izvorata insa din altceva, dintr-un sentiment de neincredere in sistem, un sistem in care investitorul a pierdut de fiecare data in cazuri similare, fie ca a fost vorba de Bancorex, Columna, Bankcoop sau, mai dramatic, SAFI. Am intrebat, de asemenea, CNVM, organismul a carui datorie de a spulbera panica era mai mult decat evidenta, de ce nu s-a implicat in acest caz. „Am considerat ca nu este oportun sa intervenim pentru a nu ajunge la o situatie si mai grava”, ne-a declarat Mirel Tariuc, vicepresedintele institutiei. Motivul este insa altul. Inchizand ochii ori de cate ori Sov Invest a incalcat prevederile regulamentare privind ponderea actiunilor necotate, membrilor Comisiei le-a fost, ca si investitorilor, teama.     

Strategia de gestionare a crizei

1. Modalitatea de gestionare a crizei adoptata de conducerea Sov Invest a dus in general la obtinerea rezultatelor scontate. Interventiile sustinute ale presedintelui companiei, Ioana Maria Vlas, in mass-media si comunicatele societatii de administrare au avut drept strategie promovarea unui mesaj pozitiv, de linistire a spiritelor, si nu al unuia de tip „vanatoare de vrajitoare”, nefiind important cine a declansat criza, ci faptul ca exista lichiditati suficiente pentru onorarea tuturor cererilor de retragere.
2. Masura luata, aceea de efectuare a platilor si prin intermediul ghiseelor bancilor comerciale (serviciile fiind platite din banii Sov Invest si nu ai fondului), a dus la diminuarea cozilor la sediile FNI si la cresterea increderii in posibilitatile de plata ale societatii de administrare.
3. Anuntarea garantarii titlurilor (la valoarea initiala prin activul net existent) si a existentei unor negocieri cu o societate de asigurare (prin intermediul brokerului israelian AMAP) in acest scop, a fost un alt element pozitiv al strategiei Sov Invest .

Efectele crizei FNI

Retragerile masive de la FNI nu au atras miscari asemanatoare si in randul investitorilor celorlalte fonduri deschise de pe piata. Dragos Simion, director Quadrant Asset Management, administratorul fondurilor Stabilo, declara ca in aceasta perioada cumpararile si rascumpararile de unitati de fond s-au inscris in limite normale. „Poate si pentru faptul ca Stabilo, un fond monetar prin prospect, nu face investitii in instrumente care sa necesite o modificare de metodologie de calcul”, opineaza directorul QAM. O mare parte din investitorii care si-au retras banii de la FNI i-au depus inapoi dupa calmarea evenimentelor, iar cei care nu au facut acest lucru sunt in cautarea unor noi oportunitati de investitii. Pe termen mediu, este posibil ca acestia din urma sa migreze spre investitii cu grad de risc mai mic (fonduri monetare, depozite bancare, titluri de stat), avizati fiind acum de situatia creata, sau sa revina la titlurile FNI care ofera un randament mai ridicat. La Cluj, de pilda, acolo unde s-au inregistrat cele mai mari retrageri la FNI, banii investitorilor nu s-au regasit in investitii la celelalte fonduri care activeaza in zona, Fortuna Classic sau Fortuna Gold. Pe de alta parte, depasirea crizei poate insemna pentru cel mai mare fond mutual de pe piata si castigarea unui capital de incredere din partea investitorilor, incredere in capacitatea fondului de a face fata situatiilor dificile. FNI a castigat o batalie, dar nu si razboiul. Situatii de tipul celei in care s-a aflat cu doua saptamani in urma se pot repeta oricand, daca administratorul celui mai mare fond mutual (3.500 miliarde activ net, peste 300.000 de investitori) nu ia masuri pentru incadrarea in prevederile Ordonantei nr. 24/’93.

Greselile comise in criza FNI

CNVM
1. Organismul de reglementare a inchis ochii in cazul FNI ori decate ori presa a semnalat incalcarea de catre administratorul fondului a prevederilor Ordonantei nr. 24/1993 cu privire la ponderea maxima admisa a actiunilor necotate in activul unui fond deschis. Desi aceasta pondere nu poate fi mai mare de 10%, FNI a detinut permanent in portofoliu procente de actiuni necotate variind intre 40 si 60%. In acest context, anuntata (pentru 11 mai) luare in discutie a modificarii metodologiei de calcul a constituit motivul principal al producerii si amplificarii panicii in randul investitorilor.
2. Desi incalcarea Ordonantei nr. 24 de catre FNI are loc de cel putin doi ani, CNVM nu a impus administratorului Sov Invest un termen precis pentru incadrarea in prevederile regulamentare. Recomandarile ambigue de tipul „atunci cand evolutia pietei de capital va permite acest lucru” au avut darul de a perpetua o situatie de eludare a legii cu acceptul CNVM.
3. In perioada de varf a crizei FNI, CNVM a considerat inoportuna luarea unei pozitii oficiale, asteptand derularea evenimentelor, desi ar fi putut avea o contributie importanta la linistirea spiritelor mult mai devreme.

UNOPC
4. Membrii Uniunii au acceptat ca FNI sa detina procente mari de necotate din cel putin doua motive :
    a. Fiind cel mai mare fond de pe piata (80% din activul net total), reducerea peste noapte a necotatelor FNI ar fi putut avea drept consecinta scaderea performantelor fondului, ceea ce ar fi antrenat, cel putin teoretic, retrageri masive. Efectele acestei situatii s-ar fi putut extinde asupra intregii industrii a fondurilor prin zdruncinarea increderii investitorilor in acest tip de investitii
    b. Presedintele UNOPC, Ioana Maria Vlas, este in acelasi timp si cel al Sov Invest.    
5. UNOPC nu a desfasurat nici o campanie de informare si familiarizare a investitorilor cu politica de plasamente a fondurilor deschise, motiv pentru care multi dintre acestia au reactionat emotional intr-o situatie obisnuita (comunicatul privind adunarea UNOPC).
6. Desi membrii Uniunii nu aveau in vedere modificarea metodologiei de calcul pentru fondurile deschise, ci doar a celei pentru SIF-uri, comunicatul UNOPC prevedea pe ordinea de zi ambele probleme, ceea ce a declansat practic panica.

Sov Invest
7. Administrand, pe o piata imatura, un fond cu un portofoliu slab diversificat si cu o pondere foarte mare de actiuni necotate (mai putin lichide), Sov Invest si-a asumat riscul aparitiei in orice moment a unei crize de tipul celei recent incheiate. Redresarea fondului s-a produs mai putin ca urmare a platilor efectuate si mai mult in urma unui efort mediatic concertat, dar pericolul va exista atata timp cat activitatea FNI nu se va incadra in prevederile legale.

Presa
8. Amplificarea crizei s-a produs si pe fondul iresponsabilitatii unei parti a presei, dornica de senzational intr-un domeniu (cel al pietelor financiare si de capital) unde consecintele unor afirmatii fara acoperire pot fi incalculabile. Exemplul cel mai sugestiv din acest punct de vedere este cel al unui ziar local din Cluj, care prin titlul „Panica investitorilor ar putea conduce la caderea FNI” a pus gaz pe foc, precipitand evenimentele.