Salariații din administrația publică reclamă „campania agresivă şi lipsită de fundament care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat”. Aceștia susțin că în realitate, România are un bugetar la 18 locuitori, de trei ori mai puţin decât ţări precum Suedia şi Danemarca.
Sindicaliștii neagă că sectorul bugetar din România este supradimensionat
Sindicaliștii de la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) au denunțat, printr-un comunicat publicat vineri dimineața, campania agresivă și nefundamentată care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat și că ar consuma resurse excesive. Aceștia susțin că această propagandă are ca scop justificarea unor măsuri distructive, precum reducerea numărului de angajați din administrația publică, folosind în mod ipocrit conceptul de digitalizare ca pretext.
FNSA afirmă în documentul citat că, în realitate, România are un angajat bugetar la 18 locuitori, un raport de trei ori mai mic decât în țări precum Suedia și Danemarca, și că „realitatea pe bază de date” este aceea că „România are cel mai subdimensionat sector bugetar din Uniunea Europeană”.
Sindicaliștii din administrație susțin că datele reale contrazic cu totul narațiunile false. Aceștia afirmă că raportul dintre numărul de angajați din administrația publică și populația deservită plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un angajat care deservește, în medie, 53 de locuitori, cel mai mare raport din Europa. În comparație, Germania are un raport de 1 la 29, iar Suedia de 1 la 21.
La nivel global, România are un raport de 1 bugetar la 18 locuitori, în timp ce țări precum Suedia și Danemarca au 1 bugetar la 6 locuitori. Ei subliniază că această subdimensionare severă duce la o suprasolicitare extremă a angajaților, afectând calitatea serviciilor publice și generând ineficiență.
Soluțiile propuse de angajații din administrația publică
Sindicaliștii solicită „încetarea răspândirii minciunilor care denigrează salariaţii bugetari şi promovarea unor soluţii reale”. Ca primă soluţie, eu enumerat „creşterea numărului de angajaţi pentru reducerea sarcinilor”, urmată de „digitalizarea responsabilă, utilizată pentru eficienţă, nu pentru reduceri de personal” şi „recunoaşterea contribuţiei sectorului bugetar la funcţionarea statului şi a mediului privat”.
De asemenea, angajații din administrația publică reclamă „utilizarea abuzivă a ideii de digitalizare ca justificare pentru reducerea personalului”.
„În loc să fie văzută ca o unealtă pentru eficientizarea muncii şi îmbunătăţirea serviciilor publice, digitalizarea este folosită drept pretext pentru eliminarea angajaţilor, ignorând complet scopul real al acestui proces. Statele europene dezvoltate, unde digitalizarea este avansată, nu au redus numărul de angajaţi din sectorul bugetar, ci, dimpotrivă, au consolidat aparatul administrativ pentru a gestiona mai bine volumul de informaţii şi nevoile populaţiei. În România, însă, persoane fără competenţe reale în gestionarea digitalizării promovează o viziune dezastruoasă, în care implementarea tehnologiei devine o scuză pentru reduceri de personal, aspect ce va produce, inevitabil, degradarea continua a serviciilor publice”, se mai arată documentul citat.