Autovehiculele româneşti călătoresc la fel de mult ca cele ungureşti sau poloneze, dar pe o infrastructură mai proastă. Una din consecinţe: numărul record de accidente cu victime.
O descriere schematică a infrastructurii rutiere a României ar suna cam aşa: mai puţin de 400 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, câteva centuri de oraşe, vreo câteva mii de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi, în rest, după cum ai norocul: de pe o stradă impecabilă poţi vira pe o uliţă desfundată sau de pe o porţiune proaspăt asfaltată poţi ateriza, cu 100 km/h, în nişte gropi de toată frumuseţea. Plus repartizarea aleatorie în teritoriu a indicatoarelor rutiere, semafoarele nesincronizate sau lipsa aproape totală a unor elemente de civilizaţie stradală (sensuri giratorii, piste pentru biciclişti, pasarele pietonale etc.).
În ciuda acestei situaţii deloc încurajatoare, şoferii români parcurg, în fiecare an, uimitoarea distanţă de 47 de miliarde de kilometri. De nevoie sau de plăcere, fiecare autovehicul străbate, anual, circa 10.000 de kilometri, nivel similar cu acela din Ungaria sau Polonia. Mai spre vest, adică în Germania, Franţa, Marea Britanie, dar şi în Slovenia, distanţele medii parcurse anual sunt de 15.000-16.000 de kilometri.
Transporturi în ritm de melc
Traficul de ţară dezvoltată nu se potriveşte deloc cu reţeaua de drumuri demnă de lumea a treia. Cel mai evident efect este viteza medie de deplasare: între 5 km/h într-un oraş mare, la ore de vârf, şi 70-80 km/h în afara localităţilor. În unele cazuri, aceeaşi distanţă se parcurge, dincolo de graniţa de vest, de două ori mai repede decât în România. „Un camion se deplasează la noi, în medie, cu 35 km/h, în timp ce în Europa atinge 60-70 km/h“, exemplifică Sachar Schaine, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini.
Reprezentanţii transportatorilor se plâng că, după ce că nu li se asigură condiţii decente de trafic, mai sunt şi spoliaţi de autorităţi. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) spune că, în cel puţin patru mari oraşe (Timişoara, Cluj, Giurgiu şi Tulcea), s-au introdus taxe de tranzit pentru vehiculele grele. „Vorbim despre taxe de tranzit care se ridică până la valoarea de 200 lei, însă tranzitarea acestor oraşe este obligatorie, deoarece nu au centuri ocolitoare care să poată fi utilizate“, arată preşedintele FORT, Augustin Hagiu. El precizează că organizaţia sa este de acord ca oraşele care au centuri ocolitoare să impună taxe de traversare. Un exemplu în acest sens este Capitala, care a introdus, încă din 2006, un astfel de tarif.
Dar poate cea mai importantă consecinţă a infrastructurii proaste şi aglomerate (la care contribuie, trebuie să recunoaştem, şi şoferii, şi pietonii indisciplinaţi, şi vechimea parcului auto) este numărul mare al accidentelor de circulaţie şi, mai ales, al celor cu victime. Astfel, la fiecare miliard de kilometri parcurşi pe străzile din România, mor în accidente 58 de persoane. În Ungaria ori Polonia, numărul lor este aproape la jumătate (31), în timp ce în Marea Britanie, Germania ori Franţa acest indicator se situează între şase şi opt.
Cât ne costă accidentele rutiere
Dincolo de tragediile personale, numărul mare de accidente are efecte directe şi indirecte asupra bugetului public. „Pierderile economice şi sociale cauzate de accidentele rutiere sunt estimate la 2% din PIB. Creşterea gradului de siguranţă rutieră, concretizată în scăderea numărului de victime, ar conduce la creşterea veniturilor bugetare“, arată reprezentanţii Ministerului Transporturilor.
Asigurătorii nu privesc nici ei cu ochi buni incidentele rutiere, fie ele cu victime, fie fără. Preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurări din România (UNSAR), Cristian Constantinescu, arăta recent că, din cauza nivelului ridicat de daune înregistrat în sectorul auto, asigurările Casco şi RCA le provoacă pierderi mari companiilor din domeniu. Una din soluţii ar fi o nouă creştere a tarifelor, mai ales în cazul RCA, a spus Constantinescu.
O altă soluţie ar fi, desigur, accelerarea investiţiilor în infrastructura de transport. Ministrul Radu Berceanu crede însă că, în actualele condiţii bugetare, majoritatea proiectelor aflate în derulare nu vor putea fi terminate în acest an. „Avem prea puţini bani. Avem 1,2 % din PIB pentru întreg ministerul, iar alte ţări dau aproape 5%. Atâta avem, atâta putem să facem“, a spus demnitarul, menţionând că în 2010 ar putea fi finalizaţi maximum 40 de kilometri de autostradă.
10.000 de kilometri parcurge în medie, anual, fiecare maşină înmatriculată în România. Costul mediu al combustibilului: 1.000 de euro pe autovehicul
