Cererea mare de lei, generată de plăţile către buget şi de solicitările speculatorilor pe curs, a aruncat dobånzile interbancare la niveluri record, scumpind şi creditele.
Dobånzile de pe piaţa interbancară pentru împrumuturi trecuseră de 46% la sfårşitul săptămånii trecute, iar dealerii băncilor spun că acestea au şanse să urce chiar mai sus în perioada următoare. Plăţile trimestriale ale firmelor către bugetul de stat din 25 octombrie, intervenţiile BNR pentru stabilizarea cursului de schimb şi cererea din partea speculatorilor care au nevoie de lei pentru a-i plasa cu randamente mari sunt principalele cauze ale lipsei acute de lichidităţi de pe piaţa interbancară. Niveluri atåt de mari ale dobånzilor interbancare nu s-au mai înregistrat din prima parte a anului trecut, în aprilie-mai 2007 depăşindu-se chiar pragul de 70%.
Înainte de a atinge aceste niveluri record, dobånzile interbancare se înscriseseră de mai mult timp într-o tendinţă de creştere peste nivelul dobånzii de politică monetară de 10,75%. Astfel, ratele dobånzilor la împrumuturi variau între 13% şi 15% înainte de crearea vidului de lichiditate de la sfårşitul săptămånii trecute. Şi pe pieţele interbancare din zona euro s-au înregistrat majorări, rata Euribor înregistrånd cotaţii de peste 5% şi 4%, în ciuda deciziei BCE de a reduce dobånda de la 4% la 3,75%.
Primele scumpiri serioase
Majorarea cotaţiilor pe piaţa interbancară va antrena creşteri şi mai mari ale dobånzilor percepute de bănci pentru creditele acordate firmelor şi populaţiei. În ultimele două săptămåni, şapte bănci au majorat dobånzile la toate tipurile de împrumuturi, indiferent de valuta creditului. La Banca Romånească, dobånda la creditul ipotecar în euro a ajuns la 13%, după o majorare record cu cinci puncte procentuale săptămåna trecută. De 13% a sărit şi dobånda creditelor în euro acordate de Piraeus Bank, chiar dacă pe piaţa externă băncile se pot finanţa, teoretic, la dobånzi între 7,5% şi 8%. UniCredit şi-a majorat dobånzile la toate tipurile de credit cu pånă la cinci puncte procentuale (credit ipotecar în euro – 12,12%), Marfin Bank, cu pånă la 3,5%, iar Raiffeisen Bank, cu 1,5%. La Garanti Bank, creşterea de dobåndă la credite a fost de două puncte procentuale.
Parteneriatul pe care îl vor încheia guvernul şi băncile comerciale pentru a face faţă potenţialelor efecte ale crizei, căutarea de soluţii pentru fluidizarea pieţei de către BNR şi asociaţia băncilor, precum şi recomandarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, de prudenţă în activitatea de creditare sunt alte indicii ale tendinţei de scumpire a creditelor. Primele efecte ale crizei mondiale s-au făcut simţite prin dispariţia creditelor acordate în monede exotice (pentru a ne feri de situaţia Ungariei cu expunere de 70% pe creditele în franci elveţieni).
În plus, este posibil ca BNR să înăsprească cerinţele de prudenţialitate pentru bănci, fapt care ar putea afecta atåt modalităţile de plasament, cåt şi posibilităţile de finanţare ale instituţiilor de credit.
Efectele crizei financiare mondiale grăbesc şi reaşezarea riscului de credit, capitalurile bancare urmånd să fie alocate total diferit faţă de pånă acum. Proiectele grandioase, complexurile rezidenţiale care necesitau investiţii de sute de milioane de euro erau pånă acum o lună preferatele bancherilor. La ora actuală, însă, developerii şi constructorii îşi caută parteneri cu lichidităţi pe care să îi includă în acţionariat sau încearcă finanţări externe.
Companiile mari se plång că sunt amånate la acordarea împrumuturilor, indiferent de activele aduse în garanţie, iar creditele cu garanţie imobiliară au devenit deja prohibitive, prin nivelul ridicat al dobånzii sau prin aplicarea unei limite maxime de credit pe fiecare client. Băncile au început deja să îşi reaşeze creditele pe alte profile de risc: investiţiile mici, simple şi cu o evoluţie previzibilă în timp vor avea cåştig de cauză. Finanţarea business-urilor mari se va reduce în favoarea celor pentru IMM-uri şi retail, în funcţie de bonitatea clientului, dar oricum la costuri mult mai mari.
«Ne putem aştepta în continuare la majorări de dobåndă la împrumuturi, iar băncile vor fi mai selective, maximizånd relaţia doar cu clienţii foarte buni.»
Lucian Anghel, economist-şef BCR
13% este nivelul la care Banca Romånească a crescut dobånda la creditul ipotecar în euro, după o majorare cu 5%
Cresc dobånzile
Ratele medii ale dobånzilor la creditele de nevoi personale în lei pentru populaţie au început să crească odată cu declanşarea crizei financiare în Europa, iar majorările de dobåndă vor continua
