Criza alimentelor din unele regiuni ale lumii este din cauza deficiențelor lanțului de aprovizionare, ce includ depozitarea, transportul național/internațional, ambalarea, procesul de vămuire, urmărire și vizibilitate.
Mâncarea este adesea neatinsă și irosită, deoarece lanțurile de aprovizionare nu furnizează alimentele fermierilor pe piețele locale sau regionale. Aproximativ o treime din alimentele produse în lume sunt irosite, iar o parte din acestea putrezesc în depozite în timp ce așteaptă să fie distribuite pe piață. Spre exemplu, în India, se estimează că 30% din fructe și legume putrezesc înainte de a ajunge să fie valorificate. Acest lucru este din cauza lipsei instalațiilor de depozitare la rece. Între timp, fermierii din Africa sub-sahariană pierd în fiecare an aproape 40% din culturi din cauza insectelor, mucegaiului și umidității. Spre exemplu, în Africa, cantitatea de mâncare irosită este suficientă pentru a hrăni 49 de milioane de oameni.
Trebuie îmbunătățit modul de păstrare a alimentelor.
Există proiecte la nivel global care oferă soluții de depozitare a alimentelor. Au fost implementate de asemenea anumite inițiative care permit fermierilor la scară mică să acceseze piețele și să vândă produsele excedentare. Concentrându-ne pe soluții, putem obține mâncare pentru persoanele care au cea mai mare nevoie. Foamea nu ar trebui sa reprezinte o problemă având în vedere că mâncarea în alte locuri putrezește.
Dacă se întâmplă asta, putem combate foamea
Este timpul să regândim cum creștem, distribuim și consumăm mâncarea noastră. Dacă se face corect, agricultura, silvicultura și pescuitul pot reprezenta o sursă de hrană pentru absolut toată lumea.
Cum am putea hrăni sute de milioane de oameni
Este necesară o schimbare profundă a sistemului alimentar și agricol, la nivel global, dacă vrem să hrănim cei 815 milioane de oameni care sunt înfometați astăzi.
- Se estimează că 821 de milioane de oameni au fost subnutriți în 2017.
- Majoritatea oamenilor înfometați din lume trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde 12,9% din populație este subnutrită.
- Africa Subsahariană rămâne regiunea cu cea mai mare prevalență a foamei, rata crescând de la 20,7% în 2014 la 23,2% în 2017.
- Alimentația slabă provoacă aproape jumătate (45%) din decese la copiii sub cinci ani – 3,1 milioane de copii în fiecare an.
- 149 de milioane de copii sub 5 ani – 22% din populația globală sub 5 ani – erau încă subnutriți cronic în 2018.
O treime din cantitatea de alimente produse în fiecare an, în lume, este risipită, ceea ce reprezintă aproximativ 1,3 miliarde de tone. Dacă am putea economisi doar o treime din această cantitate, ar fi suficient pentru a hrăni oamenii.
Problema: transportul alimentelor către regiunile greu accesibile
Țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate, iar alimentația precară este principala cauză de deces în rândul copiilor: în fiecare an 3,1 milioane de copii cu vârste între 0 și 5 ani mor din cauza foametei. Națiunile Unite au reușit să colecteze statistici cu privire la foametea mondială și soluțiile potențiale care ar putea ajuta la reducerea acestei probleme. Însă foametea nu este o problemă ce ține de lipsa alimentelor, ci este o problemă ce ține de logistică. Problema este transportul alimentelor celor care au nevoie cel mai mult de acestea.
Soluția: Hrăniți mai mult, pierdeți mai puțin
Astfel, logistica – serviciile, cunoștințele și infrastructura care permit libera circulație a mărfurilor și a oamenilor – este acum recunoscută ca un element cheie în realizarea securității alimentare durabile și deci un motor al competitivității și dezvoltării economice. Dezvoltarea agro-logisticii, de exemplu, a ajutat la abordarea securității alimentare mai holistic: de la „fermă la furculiță” și toate etapele între ele.
Multe guverne au conceput un program pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să consolideze securitatea alimentară și să reducă pierderile alimentare.
Elaborarea de politici își îndreaptă atenția către căi de creștere durabilă, evaluarea resurselor limitate, minimizarea impactului asupra mediului și permite economiei să prospere.
Așadar, logistica și transportul sunt printre elementele fundamentale în ceea ce privește securitatea alimentară, iar o gestionare eficientă a lanțului de aprovizionare este un câștig pentru toți: maximizează randamentul fermierilor, minimizează risipa de produse alimentare și limitează impactul asupra mediului.
“Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu și pentru lăcomia lui”, Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă paşnică
