După o așteptare de patru luni, d-na Sofia Chicoș, deținătoarea unui compartiment de pescărie din Piața Națiunii a primit, în fine, un bon de 300 kg pește la repartiția 7 martie.
Plecând de la biroul INCOOP, cu bonul de 300 kg, la distribuire a primit numai 200 kg.
Pescărița a cerut pe loc recântărirea mărfii lucru care a fost refuzat de d. Nae Popescu de la INCOOP.
Reclamând cazul d-lui Jean Mihăilescu, inspectorul delegat cu conducerea biroului peștelui din Primăria Municipiului, s-a procedat la cântărirea peștelui, verificându-se temeinicia reclamației.
Acest caz și altele mai vechi au determinat Primăria Municipiului să înființeze un post fix de cântare pe platoul de distribuție a peștelui.
Consumatorii din cartierul Ghencea se plâng că brutarul Petre Pogonaru din str. Petre Ispirescu fabrică o pâine insuportabilă.
O face cu aceeași făină care se dă tuturor brutarilor și de aceea pare ciudat cazul, cu cât alți brutari din cartier produc o pâine mai acceptabilă.
O cercetare a medicului de la Circa sanitară respectivă ar obliga pe domnul brutar să se mai gândească și la domnii consumatori.
Prețul arpagicului atinge 1000 lei kg. la detail, în halele Capitalei.
Se mai vinde un fel de arpagic cu 500-600 lei kg, dar acela este din varietatea care pus în pământ nu răsare niciodată.
Un kilogram de alviță costă între 2000-2500 lei, după calitate.
Lăsatul secului nu mai tihnește multora, care se mulțumeau în alți ani să aibă alviță în lipsă de alte bunătăți.
Alvița de război are un gust și niște culori care inspiră teamă stomacurilor rebele.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric