Din totalul de 5,7 miliarde de euro alocate Programului Operaţional Sectorial Transport, numai pentru 11 milioane există proiecte aprobate. Şi totuşi, promisiunile oficialităţilor curg.
Cu mai bine de un an în urmă, Romånia primea acceptul oficialilor europeni pentru demararea proiectelor incluse în aşa-numitul POS-T (Program Operaţional Sectorial Transport). Uniunea Europeană a acordat astfel ţării noastre o finanţare de 4,56 miliarde de euro, la care se adaugă încă 1,13 miliarde de la bugetul de stat, pentru realizarea unor lucrări pe cele patru axe prioritare de transport. Termenul pentru utilizarea acestor fonduri expiră în 2013, dar, pånă în noiembrie 2008, la Ministerul Transporturilor (MT) au fost înregistrate proiecte eligibile care nu depăşesc 360 de milioane de euro şi, chiar mai rău, au fost aprobate documentele pentru alocarea a doar 11 milioane de euro.
Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Eugen Teodorovici, consideră că „pånă acum, cel mai important lucru este că am cåştigat experienţă“, iar Barna Tanczos, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, estimează că absorbţia fondurilor va fi mult mai vizibilă începånd cu 2010, cånd vor fi demarate efectiv lucrările de construcţie.
Pentru cele patru axe prioritare stabilite de UE şi Guvernul de la Bucureşti sunt depuse în acest moment 16 proiecte, dintre care numai două sunt contractate, şase sunt în curs de evaluare, patru sunt aprobate la nivelul Autorităţii de Management (AM POS-T) şi trei sunt transmise la Comisia Europeană pentru aprobare.
Pe cåt de mulţi bani, pe atåt de puţine proiecte
Conform oficialilor MT, în acest moment, pe Axa Prioritară 1, care include modernizarea şi dezvoltarea zonelor de transport pan-europene în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE, sunt depuse trei proiecte majore, dintre care două se află pe masa autorităţilor de la Bruxelles. Acestea sunt Autostrada Cernavodă-Constanţa, în valoare de 413,9 milioane de euro, şi varianta ocolitoare a Constanţei, în valoare de 191,5 milioane. Pånă la sfårşitul acestui an, ar mai trebui depuse la AM POS-T proiectele pentru segmentele de autostradă Nădlac-Arad, Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu, precum şi proiectul pilot pentru testarea echipamentelor de control al traficului ERTMS/ECTS. Pentru 2009, este aşteptată depunerea proiectului pentru autostrada Arad-Timişoara-Lugoj. Pe Axa 2, reprezentånd proiecte de infrastructură situate în afara TEN-T (Trans-European Transport Network) şi infrastructura portuară din Constanţa, au fost depuse opt proiecte, alte cinci urmånd a fi depuse în 2009.
Pe Axa 3, care vizează minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului, a fost depus un singur proiect, alte cinci urmånd a fi primite la AM POS-T în 2009, iar pe Axa 4, ale cărei fonduri sunt destinate managementului, implementării, monitorizării, controlului şi informării pentru întregul program, au fost depuse patru proiecte. Tot pe Axa 2, vor fi lansate anul viitor şi schemele de investiţii pentru infrastructura portuară şi cea aeroportuară.
Viziunea oficială: nu contează cåt, ci cum
Din înşiruirea de date de mai sus reiese clar că, atåt în anul 2008, cåt şi în cel ce va urma, banii puşi la dispoziţie de UE vor rămåne în proporţie covårşitoare neutilizaţi, din lipsă de proiecte aprobate. Cu toate acestea, Eugen Teodorovici este de părere că „presiunea publică se manifestă acum privind pericolul pierderii acestor finanţări, mai mult decåt asupra utilizării fondurilor pentru proiecte cu adevărat importante, însă acest lucru nu este tocmai indicat. Trebuie evitată utilizarea fondurilor externe pentru proiecte cu un impact economic scăzut. Aşa a făcut Portugalia şi acum are mari probleme“.
Autostrada Transilvania, cu bani europeni?!
La nivelul MT există în acest moment o orientare clară spre utilizarea a cåt mai mulţi bani europeni pentru proiecte mari de infrastructură. „Avånd în vedere criza financiară mondială, fondurile europene reprezintă singura sursă de finanţare importantă care nu îşi schimbă costurile. Dar va trebui să ştim cum să utilizăm aceste fonduri într-un mod cåt mai eficient“, consideră Eugen Teodorovici.
Mai nou, chiar şi Autostrada Transilvania pare a deveni subiectul unor negocieri cu UE. Prezent la conferinţa „The future of infrastructure in Central and Eastern Europe“, Ludovic Orban a declarat că cinci state est-europene au trimis la Bruxelles cu cåteva luni în urmă un proiect pentru un nou coridor de transport rutier. „Acest coridor nord-sud, care are o bretea estică spre portul Constanţa, intră în ţară la Borş şi înglobează Autostrada Transilvania, coboară pe la Braşov spre Bucureşti şi iese din ţară spre Bulgaria“, a menţionat Orban, adăugånd că este convins de succesul demersului. „Mai mult ca sigur că proiectul va fi aprobat de UE în 2009, pentru că acest coridor va reprezenta legătura dintre ţările de la graniţa de est a Uniunii. Nu am nici un dubiu asupra aprobării proiectului“, consideră ministrul. Faptul că astfel Autostrada Transilvania ar putea beneficia de finanţare europeană poate duce la modificarea contractului cu actualul antreprenor, compania americană Bechtel. „În momentul respectiv, domnii de la Bechtel vor constata că autostrada lor devine finanţabilă din fonduri europene şi vor rămåne numai cu tronsoanele la care au început construcţia, pentru că pentru celelalte va fi nevoie de licitaţie“, spune Ludovic Orban.
