Deşi mediul de afaceri are estimări sumbre privind concedierile, statul este pregătit să susţină, în acest an, doar plata unui număr de indemnizaţii de şomaj similar celui din 2008.
Fondul de şomaj a devenit mai sărac de la an la an începând din 2004, pe măsură ce prognozele privind rata şomajului au fost tot mai optimiste. În urma estimărilor care indicau o evoluţie descendentă a şomajului pe termen lung, Guvernul a decis să reducă gradual nivelul contribuţiilor atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Din această cauză, procentele plătite pentru alimentarea fondului de şomaj au scăzut de şase ori din 2002 până în prezent.
Dacă, în urmă cu şapte ani, contribuţia cumulată pentru angajat şi angajator era de 6%, în 2009 se situează la 1%. Totodată, veniturile fondului de şomaj s-au subţiat anual, coborând, în 2008, sub două miliarde de lei, în timp ce încasările celorlalte bugete au crescut semnificativ, cu zeci de procente. Cu toate acestea, fondul a fost în stare nu numai să susţină plata indemnizaţiilor pentru şomerii înregistraţi, ci a reuşit să înregistreze chiar excedente care au ajutat la echilibrarea soldului bugetului general consolidat.
Estimări incerte pentru 2009
Conform celor mai recente proiecţii bugetare pentru 2009, Guvernul ia în calcul o rată a şomajului de 5%, în creştere faţă de cea avansată de fostul Executiv, care miza pe o menţinere a acesteia la nivelul din 2008, în jurul a 4%. Ministerul Muncii mizează pe o creştere moderată a şomajului şi a întocmit un proiect al fondului de şomaj care va putea plăti indemnizaţii şi ajutoare pentru aproximativ 250 de mii de persoane lunar.
„Fondul de şomaj a fost redus în ultimii ani, considerându-se, eronat, că s-a terminat cu şomajul în România. În afară de asta, cifrele (estimate de Guvern n.r.) sunt nişte aiureli, pentru că ei nu pot încă să estimeze care vor fi efectele crizei financiare în România”, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu.
La rândul lor, sindicatele contestă cifrele privind creşterea şomajului, în următoarele trei luni, anunţate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, spune că prognoza acestei instituţii privind creşterea numărului de şomeri cu circa 45 de mii de persoane în primul trimestru al anului este incorectă, dând ca exemplu înregistrările din ultimele trei luni ale anului trecut. „Cifrele ANOFM sunt mai mult decât optimiste.
Din octombrie până acum, numai în cadrul BNS au dispărut 60 de mii de locuri de muncă. Angajatorii au recurs la stratagema de desfacere a contractului individual de muncă prin acordul părţilor în loc să facă disponibilizări colective. De aceea, firmele nu au mai fost nevoite să facă raportări la ANOFM. Datele ar fi corecte dacă agenţia ar include şi numărul locurilor de muncă dispărute ca urmare a închiderii contractelor individuale”, explică liderul sindical.
Patronatele din diverse domenii au făcut propriile lor estimări în ultima vreme, estimări care pornesc de la zeci de mii şi ajung chiar la sute de mii de concedieri în 2009. Cele mai afectate domenii ar urma să fie exporturile, confecţiile, agricultura, construcţiile, metalurgia şi industria auto.
În timp ce patronatele din confecţii se aşteaptă la câteva zeci de mii de concedieri, Asociaţia Exportatorilor şi Consiliul pentru IMM-uri avansează alarmant o posibilă dublare a numărului de şomeri în primăvară. Conform informaţiilor Institutului de Statistică, numărul şomerilor înregistraţi era de 403 mii de persoane la sfârşitul lunii decembrie 2008.
Presiune pe contribuţiile de şomaj
Discrepanţele dintre estimările făcute de Guvern şi cele ale patronatelor sunt explicate de fostul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, care arată că instituţiile statului deţin doar cifrele raportate de companii la ANOFM cu o lună înainte de concedierea efectivă, în timp ce patronatele pot face previziuni în funcţie
de planurile de dezvoltare ale firmelor pentru următoarele şase luni sau un an.
Creşterea ratei şomajului va obliga statul să plătească un număr mai mare de indemnizaţii. „Dacă rata şomajului va fi mai mare în acest an decât va estima Guvernul prin proiectul de buget şi care, în consecinţă, poate fi plătit din fondul de şomaj, fondul va trebui susţinut prin transferuri de la bugetul de stat sau printr-o majorare a contribuţiilor de şomaj”, spune Câmpeanu.
O decizie de majorare a contribuţiilor va fi, însă, insuficientă, apreciază fostul ministru. „Pentru a putea plăti indemnizaţiile de şomaj se va intra într-un cerc vicios pentru buget, adică va creşte contribuţia de şomaj, dar va scădea numărul celor care o plătesc, din cauza concedierilor”, arată aceasta.
Indemnizaţia de şomaj este, în prezent, de 75% din salariul de bază minim brut pe ţară de la data stabilirii acesteia. Începând cu 1 ianuarie 2009, salariul minim este de 600 de lei. Persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de trei ani primesc în plus un procentaj cuprins între 3% şi 10% din media salariului brut lunar din ultimele 12 luni. Indemnizaţia se acordă, în funcţie de stagiul de cotizare, pe o perioadă de şase luni până la un an.
«Dacă rata şomajului va fi mai mare în acest an decât va estima Guvernul prin proiectul de buget, fondul de şomaj va trebui susţinut prin transferuri de la bugetul de stat sau printr-o majorare a contribuţiilor.»
Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii
Rata şomajului
Media anuală a ratei şomajului în România a scăzut de la 11,2% în 2000 la 3,9% în 2008. Pentru 2009, conform celor mai recente proiecţii bugetare, rata şomajului va fi de circa 5,5%.
