Reducerea numarului de persoane care lucreaza in agricultura romaneasca nu este o conditie impusa de Uniunea Europeana, ci este o necesitate pentru cresterea eficientei acestui sector cu un potential deosebit de important, dar care, din cauza modului arhaic in care se practica agricultura in multe zone, nu este exploatat la capacitate. Potrivit Institutului National de Statistica, in acest moment 34 la suta din forta de munca din Romania este angajata in agricultura, in timp ce media UE este de
Reducerea numarului de persoane care lucreaza in agricultura romaneasca nu este o conditie impusa de Uniunea Europeana, ci este o necesitate pentru cresterea eficientei acestui sector cu un potential deosebit de important, dar care, din cauza modului arhaic in care se practica agricultura in multe zone, nu este exploatat la capacitate. Potrivit Institutului National de Statistica, in acest moment 34 la suta din forta de munca din Romania este angajata in agricultura, in timp ce media UE este de cinci la suta. „Nu pentru UE reprezinta o problema gradul nostru de ocupare a fortei de munca in agricultura. Din punctul lor de vedere, putem avea si 80 la suta din populatie angajata in agricultura. Problema este numai a noastra si tine de eficienta cu care se lucreaza pamantul. Calculele sunt simple. In Romania o persoana lucreaza 2,4 hectare, in timp ce in Franta fiecarui agricultor ii revin 24 de hectare”, spune Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Este evident ca in UE aceste suprafete sunt lucrate mecanizat. Mai mult, agricultorul occidental, lucrand o suprafata de zece ori mai mare obtine venituri mult mai mari, care-i permit sa se dezvolte. Nu numai fata de media europeana suntem departe, ci si fata de celelalte tari candidate. Polonia, unul dintre statele candidate cu conditii similare tarii noastre, are un grad de ocupare in agricultura de 18 la suta, aproape jumatate din cel al Romaniei. Ce sa mai spunem de Ungaria cu sase la suta, Bulgaria cu 8,75 la suta si Slovacia cu sase la suta. „In Romania s-a ajuns la o asemenea situatie din cauza procesului de retrocedare a terenurilor agricole, fapt care a dus la o faramitare a exploatatiilor. S-au mai adaugat si disponibilizarile masive din industrii, de exemplu in minerit. Deoarece disponibilizarile nu au fost insotite de masuri care sa absoarba forta de munca in alte industrii, somerii si-au gasit cea mai la indemana ocupatie in agricultura”, spune Ioan Cindrea, presedintele Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala.
Solutii „minune” pentru reducerea numarului de persoane care-si castiga painea din agricultura nu se intrezaresc. „Faramitarea exploatatiilor, principala cauza a ineficientei agriculturii romanesti, cu implicatii determinante in cresterea numarului de persoane angajate in acest domeniu, poate fi rezolvata de Ministerul Agriculturii prin politicile promovate. Pe de o parte, urmarim extinderea acelor culturi care pot aduce profituri mai mari pe suprafete mici. Este vorba de plantele tehnice, sere, solarii, culturi ecologice, dar care necesita investitii importante. Din pacate, nu este o solutie universala, pentru ca este imposibil sa ajungem sa producem numai aceste culturi. De aceea prin actele normative promovate vom stimula si comasarea accelerata a terenurilor, astfel incat sa apara mai multe ferme cu suprafete de peste 100 ha”, spune Valeriu Steriu.
Dezvoltarea unor exploatatii agricole eficiente, cu sisteme de lucru mecanizate, nu va rezolva problemele, fiind necesare investitii, in special in prelucrarea produselor agricole in mediul rural. Dupa cum se vede, principala conditie pentru scaderea numarului de lucratori din agricultura o reprezinta investitiile care trebuie directionate in consolidarea unor ferme eficiente si in infiintarea de unitati de procesare a produselor agricole. In acest sens sunt doua surse principale de creditare. Pe de o parte Sapard-ul, iar pe de alta parte, fondul de somaj.
Din studiile realizate prin Sapard vor fi infiintate circa 37.000 de locuri de munca, iar pentru alte 70.000 de persoane vor fi create conditii mai bune. „Chiar daca raportat la cele peste patru milioane de agricultori numarul de locuri de munca creat prin Sapard este mic, trebuie luat in calcul impactul in ansamblu. Mecanizarea va cere servicii de reparatii, respectarea tehnologiilor va necesita aprovizionare cu insecticide si ingrasaminte etc.”, spune Valeriu Steriu.
O alta solutie o reprezinta creditarea din fondul de somaj. „Tocmai pentru crearea de locuri de munca exista acest sistem de creditare deosebit de avantajos. Mai mult chiar, am reusit sa introducem o serie de modificari, tocmai pentru a le face mai atractive pentru mediul rural”, spune Ioan Cindrea. Astfel, pe langa dobanda subventionata care este de 4,35 la suta in judetele cu rata somajului peste media pe tara, exista o perioada de gratie de sase luni. Mai mult, sunt acceptate ca garantie terenurile si cladirile din mediul rural, lucru mai putin obisnuit pentru bancile comerciale. Chiar si afacerea in sine, daca are un grad de rentabilitate mare, poate acoperi 70 la suta din garantii. „O solutie deosebit de atractiva pentru cei care vor sa-si dezvolte o afacere in mediul rural o reprezinta posibilitatea creditului pentru propriul loc de munca. Astfel, acordam credite chiar si persoanelor fizice autorizate”, mai spune Ioan Cindrea. Chiar si cu aceste facilitati deosebit de importante, in ultimii trei ani, din cele circa 1.000 miliarde de lei cat a fost fondul de credite, numai 3,5 la suta din acestea au fost accesate de agricultura. „Interesul a fost scazut pana acum, dar speram intr-o crestere a ponderii creditelor pentru agricultura, date fiind noile facilitati”, afirma Ioan Cindrea.
In situatia in care toate aceste mecanisme nu vor avea efecte evidente, problema isi va gasi rezolvarea o data integrati in Uniunea Europeana, cand vom putea accesa fonduri structurale pentru dezvoltare rurala, axate pe retragerea timpurie a agricultorilor in varsta. Acest sistem presupune ca in schimbul iesirii din activitate, agricultorul sa primeasca o pensie. „In principiu, suma primita va fi mai mare decat ce castiga el de pe cateva hectare, astfel ca ne asteptam ca gradul de interes sa fie mare”, apreciaza Valeriu Steriu. Prin retragerea micilor proprietari, terenul va fi cumparat sau concesionat de proprietarii unor suprafete mai mari, astfel incat sa intre intr-un circuit economic eficient. „Aici va fi o problema delicata, pentru ca atunci cand vom avea cateva milioane de oameni care vor dori sa se retraga din agricultura in schimbul acestor pensii, automat va incepe un capitol distinct in negocierile cu UE. Nu le va cadea bine sa aloce o asemenea suma, de aceea trebuie realizat un plan foarte temeinic, inclusiv limita de varsta va fi un punct foarte important in discutii”, conchide secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.