Fondul Monetar Internațional este de părere că perspectivele economice au devenit mai sumbre din cauza înăspririi politicii monetare, care este cauzată de inflaţia persistent ridicată, de creşterea redusă a economiei chineze, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de insecuritatea alimentară pe care a provocat-o invadarea Ucrainei de către Rusia.
Potrivit Reuters, creditorul global a prezis luna trecută că în 2023, economia va crește mai puțin în comparație cu ceilalți ani, estimările înrăutățindu-se de la o creștere de 2,9% la una de 2,7%.
Economia mondială, perspective sumbre
Indicatorii recenţi „confirmă că perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre”, în mod deosebit în Europa. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI), care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o evoluţie slabă în majoritatea economiilor din G20, activitatea economică fiind în scădere, iar inflaţia ridicată, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI).
„Datele indică sporirea ponderii statelor din G20 care au trecut de la creştere la un nivel care semnalează scădere. Fragmentarea globală se adaugă confluenţei riscurilor de evoluţie negativă.
Dificultăţile cu care se confruntă economia mondială sunt imense şi slăbirea indicatorilor economică arată noi dificultăţi în viitor, actualul mediu politic fiind deosebit de incert”, avertizează creditorul global.
În Europa, creșeterea economică va fi grav afectată de înrăutățirea crizei energetice şi va stimula majorarea inflaţiei. Acest lucru va avea efecte negative asupra economiei, deoarece o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată ar putea determina majorări de dobânzi mai mari decât se preconiza inițial, precum şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale.
FMI avertizează că aceste evoluţii „sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile”.
Europa va intra în recesiune tehnică
FMI a avertizat încă din luna octombrie că în timpul iernii, mai mult de jumătate dintre țările din zona euro vor înregistra o recesiune tehnică, cu cel puțin două trimestre consecutive de contracție a producției. În aceste țări, producția va scădea în medie cu aproximativ 1,5% de la nivelul maxim.
Croația, Polonia și România vor trece, de asemenea, printr-o recesiune tehnică, cu o scădere medie a producției de peste 3%.
Anul viitor, producția și veniturile Europei vor fi cu aproape jumătate de trilion de euro mai mici decât ceea ce prognozase FMI înainte de războiul din Ucraina. Și, deși se estimează că inflația va scădea anul viitor, aceasta va fi în continuare cu mult peste ținta BCE, situându-se pentru economiile europene avansate și emergente la aproximativ 6% și, respectiv, 12%.
