Societatea de Investiţii de Stat pe care AVAS vrea să o înfiinţeze anul acesta ar trebui să degreveze instituţia de cheltuielile mari necesare pentru administrarea participaţiilor minoritare. Crearea unei noi instituţii de tipul societăţilor de investiţii financiare, adică o Societate de Investitiţii de Stat (SIS), agită piaţa de capital. Mai ales în condiţiile în care bursa a redevenit atrăgătoare pentru investitori începând cu luna martie. Întoarcerea investitorilor în
Societatea de Investiţii de Stat pe care AVAS vrea să o înfiinţeze anul acesta ar trebui să degreveze instituţia de cheltuielile mari necesare pentru administrarea participaţiilor minoritare.
Crearea unei noi instituţii de tipul societăţilor de investiţii financiare, adică o Societate de Investitiţii de Stat (SIS), agită piaţa de capital. Mai ales în condiţiile în care bursa a redevenit atrăgătoare pentru investitori începând cu luna martie. Întoarcerea investitorilor în piaţă va duce foarte repede la nevoia de noi emitenţi, iar apariţia unui nou SIF ar însemna o gură de oxigen pentru bursa de valori. Mai mult, scopul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este, aşa cum o arată şi numele, de a vinde participaţiile minoritare sau majoritare pe care statul încă le mai are.
În portofoliul AVAS, pe lângă pachetele majoritare de acţiuni, se află 376 de participaţii minoritare, de valori mici în majoritatea cazurilor, dar cu costuri de operare foarte mari din partea instituţiei. Ideea înfiinţării SIS a venit tocmai din cauza acestor costuri de operare, actuala conducere a AVAS considerând că este foarte important ca respectivele cheltuieli să dispară, în condiţiile în care pe piaţă nu se găsesc cumpărători. „În prezent, în 2009, nu mai putem vorbi de privatizare, ci de vânzare de acţiuni din partea statului“, spune Mircea Ursache, preşedintele AVAS. Ceea ce înseamnă că statul nu mai impune condiţii postprivatizare, condiţii care fac obiectul majorităţii miilor de litigii comerciale în care este implicată instituţia.
O altă idee vehiculată odată cu înfiinţarea noului SIS este posibilitatea statului de a cumpăra acţiuni de pe piaţă, nu doar de a vinde. Achiziţionarea de titluri poate, pe de o parte, transforma în participaţii mai importante unele pachete de acţiuni (prin implicare în managementul companiei, spre exemplu), iar pe de altă parte, poate menţine portofoliul la o anumită mărime, prin participarea la majorările de capital social.
Fond de tip închis, listat prin ofertă publică
Pe lângă avantajele directe pe care AVAS le are prin înfiinţarea acestui SIS, un eveniment pozitiv din proiect este consultarea publică efectuată, în care au fost implicaţi toţi actorii prezenţi pe piaţă. Succesul unei societăţi de investiţii cu un portofoliu mai puţin atrăgător poate proveni tocmai din această abordare a viitoarei oferte publice – o transparenţă totală a intenţiilor AVAS şi a participaţiilor scoase la vânzare. În perioada următoare, vom afla şi care este proiectul final şi, mai ales, modalitatea de prezentare a portofoliului, care va trebui valorificat optim atât pentru vânzător, cât şi pentru cumpărător. „Proiectul final este gata şi va fi prezentat săptămâna viitoare (săptămâna aceasta – n. red.) în şedinţa de Guvern“, spune Mircea Ursache.
Societatea de Investiţii de Stat de tip închis, conform proiectului iniţial al AVAS, va fi administrată de o societate de administrare a investiţiilor (SAI) şi va avea un capital social de aproximativ 30 de milioane de euro. Resursa financiară iniţială a SIS este portofoliul de participaţii minoritare deţinute de stat la 376 de societăţi comerciale, pachete care însumează un capital social de 120 milioane lei. Proiectul iniţial al SIS lua în calcul şi autoadministrarea, de către propriul consiliu de ad-ministraţie sau consiliu de supraveghere. Resursele financiare urmează să fie atrase în mod public de la persoane fizice şi juridice, pe baza subscripţiei la un număr limitat de acţiuni. Lichiditatea, în cazul unei oferte de succes, va fi asigurată prin oferirea unui pachet semnificativ de acţiuni libere la tranzacţionare, cel mai probabil 25% din capitalul social în cadrul ofertei primare. Dacă proiectul va obţine aprobarea Guvernului, SIS urmează să fie înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului, iar după autorizarea de către CNVM va solicita, în maximum 90 de zile, tranzacţionarea pe o piaţă reglementată.
Ofertă cu preţ sub valoarea nominală a acţiunilor
„Apelul la piaţa de capital pentru privatizare este lăudabil şi va ajuta şi bursa de valori prin lichiditate“, spune Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri, care adaugă că succesul noului SIS depinde de modul în care va fi lansat, mai exact de preţul din oferta de vânzare. Pentru SIS nu au fost prevăzute limitări de deţinere în proiectul iniţial, ci doar parafarea unui contract cu o entitate autorizată, care să informeze periodic societatea asupra deţinerilor care depăşesc pragul de 10% din capitalul social. Valoarea totală a activelor urmează să fie calculată lunar sau ori de câte ori este cazul şi va reprezenta însumarea valorii activelor imobilizate (corporale, necorporale şi financiare), a celor circulante, a instrumentelor financiare derivate şi a cheltuielilor înregistrate în avans.
Majoritatea participaţiilor minoritare incluse în portofoliul SIS, 247 de companii din totalul de 376, sunt pachete de acţiuni de sub 10% din capitalul social, la 95 de societăţi pachetele fiind între 10% şi 33%, iar restul de 34 de participaţii au între 33% şi 50% din capitalul social al respectivelor companii. „Noi considerăm că acest fond va fi unul de succes în momentul în care va fi lansată prima ofertă publică de vânzare“, spune Mircea Ursache, care adaugă că eliminarea cheltuielor aferente administrării participaţiilor minoritare este cel mai important lucru. „Imaginaţi-vă numai ce înseamnă să trimiţi în fiecare an reprezentanţi la 376 de adunări generale“, declară Ursache.
Dacă preţul este o parte determinantă a succesului ofertei SIS, cel mai probabil vom vedea un preţ situat sub valoarea nominală a acţiunilor din capitalul social. Ceea ce ar fi o excepţie printre ofertele publice desfăşurate la BVB în ultimii ani. Durata mare a perioadei de autorizare a fondului şi a pregătirii ofertei face totuşi aproape imposibilă listarea SIS în acest an, însă ar putea avea loc la începutul anului viitor.
Mircea Ursache, preşedinte AVAS
376 de societăţi sunt incluse pe lista noului SIS, reprezentând deţinerile minoritare ale statului, pachete care nu au putut fi valorificate până acum din cauza lipsei de atractivitate, dar care necesită cheltuieli substanţiale de administrare din partea AVAS
Top deţineri
Cele mai valoroase zece pachete deţinute de AVAS însumează 56,38 milioane lei, aproape jumătate din totalul portofoliului. Statul speră că plasarea „ouălelor în acelaşi coş” va fi, de această dată, o varianta câştigătoare
