În luna septembrie a acestui an, la bugetul Fondului pentru Mediu au intrat de trei ori mai mulţi bani decât în perioada similară a anului trecut. Într-o singură lună a fost încasată o sumă record. Cum au fost convinse firmele să-şi achite dările de către cei de la Administraţia Fondului pentru Mediu? Prin executări silite, blocarea conturilor şi somaţii. Pe scurt, 651 de înştiinţări de plată, 497 de somaţii, 725 de conturi bancare blocate şi deschiderea procedurii
În luna septembrie a acestui an, la bugetul Fondului pentru Mediu au intrat de trei ori mai mulţi bani decât în perioada similară a anului trecut. Într-o singură lună a fost încasată o sumă record.
Cum au fost convinse firmele să-şi achite dările de către cei de la Administraţia Fondului pentru Mediu? Prin executări silite, blocarea conturilor şi somaţii. Pe scurt, 651 de înştiinţări de plată, 497 de somaţii, 725 de conturi bancare blocate şi deschiderea procedurii insolvenţei pentru 21 de societăţi comerciale. Rezultatul – 52 milioane de euro strânşi la Fondul pentru Mediu în perioada ianuarie-noiembrie, cu peste 30% mai mult decât în intervalul similar din 2005.
Fondul pentru Mediu este constituit conform principiilor europene „Poluatorul plăteşte“ şi „Responsabilitatea producătorului“, pentru a armoniza legistaţia noastră cu prevederile caquis-ului comunitar. Fondul este gestionat de Administraţia Fondului de Mediu, instituţie publică din subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Deşi acesta a fost constituit în baza unei legi din anul 2000, a devenit funcţional abia în luna iunie 2002. Sursele de venit ale Fondului de Mediu sunt publice şi constau în taxe şi contribuţii datorate bugetului. Banii se întorc, prin proiectele finanţate, la societăţile comerciale. Astfel, 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi neferoase de către cei care deţin aceste deşeuri pleacă către Fondul de Mediu. Aceeaşi destinaţie o are şi taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe şi mobile, taxele pentru depozitarea deşeurilor valorificabile pe anumite terenuri, taxa de un leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţă de către producătorii şi importatorii de bunuri ambalate şi de ambalaje şi taxa de un leu/kg anvelopă, încasată de la producătorii şi importatorii care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate. Tot către Fondul pentru Mediu porneşte şi contribuţia de 2% din valoarea substanţelor periculoase pentru mediu, introduse pe piaţă de către producători şi importatori, mai puţin cele utilizate la producerea medicamentelor, 3% din suma pentru gestionarea fondului de vânătoare, cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu, dobânzile şi penalităţile datorate la Fondul pentru Mediu etc.
În primele şase luni ale anului, din acest fond au fost finanţate şi realizate o serie de lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiilor din 2005, la 39 de obiective, din 11 judeţe. Pentru acest proiect, între Administraţia Fondului pentru Mediu şi Administraţia Naţională „Apele Române“ s-a încheiat un contract de finanţare nerambursabilă, cu o valoare totală de aproximativ 8 milioane de euro. Banii au fost utilizaţi pentru lucrări de amenajări, regularizări şi consolidări pe cursurile râurilor, în judeţele afectate de inundaţii. Separat, cele două instituţii au semnat un contract pentru lucrările de prevenire şi înlăturare a efectelor calamităţilor produse în zona localităţii Costineşti, judeţul Constanţa. Valoarea totală – peste 4 milioane de euro. Tot din Fondul pentru Mediu s-au finanţat şi patru proiecte care s-au înscris la categoria „Educaţia şi conştientizarea publicului“. Cele peste 1,7 milioane de euro au fost obţinute de trei asociaţii ce activează în acest domeniu, dar şi de o şcoală generală din Sfântu Gheorghe. Şi „Programul pentru înnoirea parcului naţional auto“ a primit bani de la Fondul pentru Mediu. Pentru scoaterea din uz a 16.500 de autoturisme cu o vechime de peste 12 ani, au fost alocate circa 14 milioane de euro. Însă, programul a fost realizat în proporţie de 92%, aproximativ un milion de euro rămânând necheltuit.
Unde se duc banii?
proiecte Banii care se strâng în Fondul pentru Mediu sunt utilizaţi pentru diverse proiecte considerate prioritare pentru investiţii de mediu, necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de negociere a capitolului „Mediu“, din Tratatul de aderare la UE. Aceste proiecte vizează: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, gestionarea deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, gospodărirea integrată a zonei costiere, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, împădurirea terenurilor, educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului etc. Fondurile pot fi accesate de către operatori economici, ONG-uri, autorităţi locale şi unităţi de învăţământ. Condiţia este ca societăţile comerciale care vor să obţină finanţare să nu aibă datorii către stat şi/sau către Fondul pentru Mediu.
Parc lângă Romplumb
«„Green Park“ a fost primul proiect finanţat, în proporţie de 60%, din Fondul pentru Mediu. Valoarea totală a fost de 1,2 miliarde de lei. Am amenajat un parc în cea mai poluată zonă din Europa – cartierul băimărean situat în vecinătatea Romplumb.»
Maria Payer, Asociaţia Heidenroslein, Baia Mare
Cei mai mari datornici la Fondul pentru Mediu
De la începutul anului şi până la data de 30 iunie, datoriile cumulate la Fondul pentru mediu se ridicau la circa
8 milioane de euro. Pe primul loc se află Electrocentrale Turceni, dintr-o greşeală în procedura de declaraţie transmisă AFM.
Companie Suma datorată (euro)
Electrocentrale Turceni S.A 1,151 milioane
Galaxy Tobacco S.A 885.000
Termoelectrica S.A Bucureşti 787.500
Carom S.A 428.800
Colect Metal Impex 94 SRL 352.000
Steel Petrol SRL 271.400
Adidrad Com SRL 244.700
Avirom Group 196.000
Remat Iaşi 191.000
Bachus S.A Buzău 161.700
Sursa: AdministraŢia Fondului pentru Mediu
NOTĂ: Calculul s-a făcut la cursul mediu al BNR pentru luna iunie 2006 de 3,55 lei pentru 1 euro.