Fondul Proprietatea a reușit să vândă participația la Engie
„Război” între statul român și Fondul Proprietatea? În ultimul moment, guvernul român a blocat vânzarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea (FP) la Portul Constanța, Aeroporturile București și Salrom.
Încercarea statului de a opri vânzarea acțiunilor deținute de FP la Engie a eșuat. La fel s-a petrecut și cu aprobarea deciziei privind răscumpărarea a până la un miliard de acțiuni proprii.
Ministerul Finanțelor a anunțat că România are în vedere o nouă strategie pentru FP. Mai precis, intenționează să efectueze o schimbare la nivelul conducerii acestuia și să îl convertească într-un fond de finanțare pentru proiectele din cadrul PNRR.
Fondul Proprietatea (FP) este determinat să-și valorifice acțiunile deținute la câteva dintre cele mai importante companii de stat din România, cu puțin timp înainte de expirarea mandatului de administrator al FP. Funcția este ocupată de 14 ani de către Franklin Templeton.
FP urmărește să obțină o sumă cât mai mare de bani lichizi prin vânzarea deținerilor sale la diverse companii. Printre ele se numără și Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime SA Constanța, unde FP deține 20% din acțiuni.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a reușit să împiedice aprobarea vânzării deținerilor FP în Adunarea Generală a Acționarilor, unde deține 6,54% din acțiuni și 10,42% din drepturile de vot exercitabile.
În cadrul adunării acționarilor, s-a dat undă verde pentru două decizii importante:
1. A fost aprobată răscumpărarea de către FP a unui număr de până la 1 miliard de acțiuni proprii, cu un interval de prețuri cuprins între 0,2 lei/titlu și 1 leu/titlu.
2. De asemenea, a fost validată și vânzarea deținerii de 12% a fondului la compania Engie, furnizor și distribuitor de gaze naturale, precum și producător de energie electrică, la un preț total de 432,6 milioane lei.
Ministerul Finanțelor vrea ca FP să cofinanțeze PNRR
Conflictul surprinzător dintre statul român și Fondul Proprietatea indică un conflict pe termen lung, cu implicații deosebit de interesante.
Prin urmare, Ministerul Finanțelor dorește ca Fondul Proprietatea să participe la finanțarea unei componente a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Din toamna anului anterior, Ministerul a cerut Adunării Generale a Acționarilor Fondului să aprobe inițierea unei competiții pentru selectarea unui nou administrator și să revizuiască obiectivele de gestionare.
Reforma FP survine într-un moment în care România își propune să creeze încă 20 de fonduri de investiții, care să susțină finanțarea proiectelor sale, potrivit replicaonline.ro.
„Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică a României.
Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare. Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR.
În acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane euro și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane euro. În perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori“, aflăm din solicitarea către AGA de la Fondul Proprietatea, semnată de Marcel Boloș.
Franklin Templeton are zilele numărate la Fondul Proprietatea
Mandatul actualului administrator FP, Franklin Templeton, expiră pe 31 martie 2024. Ministerul Finanțelor solicită organizarea unei proceduri competitive pentru selectarea unui nou administrator, cu expertiză în investiții industriale din România, și revizuirea condițiilor de evaluare și remunerare conform noilor obiective și standardelor internaționale.
Ministerul Finanțelor și-a asigurat sprijinul celorlalți acționari importanți ai FP, cum ar fi fondurile private de pensii, pentru a-și atinge obiectivele propuse.
Cu toate acestea, contextul s-a modificat rapid. Ulterior, fondurile private de pensii au decis să prioritizeze interesele propriilor participanți. Drept urmare, ele au diminuat semnificativ proporția deținută în FP, de la 35,5% la 18,7%.
Structura acționariatului FP arăta astfel, pe 31 ianuarie 2024:
1. Investitorii instituționali români: 24,63% din capital, 39,26% din voturi exercitabile
2. Persoane fizice române: 23,71% din capital, 37,78% din voturi
3. Ministerul Finanțelor: 6,54% din acțiuni, 1,42% din voturi
4. Persoane fizice nerezidente: 3,27% din capital, 5,21% din voturi
5. Acționari instituționali străini: 2,46% din capital, 3,93% din voturi
6. The Bank of New York Mellon: 2,13% din acțiuni, 3,4% din voturi
